Cum s-a reinventat Silicon Valley de România

Cum s-a reinventat Silicon Valley de România
Unul din 11 angajați din municipiul Cluj-Napoca lucrează în domeniul IT & C | Foto: Bosch

Cluj-Napoca, oraş universitar şi industrial înainte de 1989, s-a transformat în ultimii ani, devenind, cu preponderenţă, unul al serviciilor, festivalurilor, sportului şi industriei informatice.

Campania #euprimar, inițiată de MEDIAFAX, a vizat municipiul Cluj-Napoca, supranumit Silicon Valley de România. După dispariţia treptată a majorităţii întreprinderilor din marea industrie socialistă, oraşul s-a reinventat şi, profitând de absolvenţii de informatică de la Universitatea Tehnică şi Universitatea Babeş-Bolyai, a reuşit să se dezvolte şi să fie recunoscut ca un pol puternic de IT la nivel naţional.

Startul primelor firme din IT care ofereau servicii externalizate (outsourcing) s-a dat în anii 1997 1998, acestea având maximum cinci angajaţi şi fiind înfiinţate de specialişti care au activat în domeniul de IT în străinătate şi au revenit în ţară. Piaţa a crescut constant timp de 10 ani, iar în 2007 au început să apară firme mai mari, cu clienţi exclusiv pe plan internaţional, dar şi firme multinaţionale. După criza din 2008, piaţa IT clujeană a cunoscut o creştere mai accentuată şi s-a ajuns ca în prezent 30% din startup-urile clujene să fie din IT, iar unul din 11 angajaţi să lucreze în acest domeniu (20.000 de salariați în total).

Potrivit unui studiu al clusterului IT ARIES Transilvania, numărul de companii care activau în IT în 2011 la Cluj-Napoca aproape s-a dublat în 2016, ajungând în cinci ani de la 705 la 1.235. ”Ponderea companiilor care realizează soft la comandă este mult mai mare (63,1%) decât cea din Bucureşti (37,2%). În cadrul industriei informatice din România, Cluj-Napoca se distinge prin maniera în care concentrează, proporţional, mai multe companii din domeniul realizării de software, justificând într un fel eticheta de oraş al programatorilor.

36% din cifra totală de afaceri a companiilor clujene de IT provine din produse destinate mediului de business, în timp ce alte 26% vizează sectorul de banking şi finance, iar alte 8% provin din dezvoltarea de produse de comerţ, retail şi 7% din produsele destinate sectorului de tip e commerce & web”, se arată în studiu.

Factorii care au marcat evoluţia acestui domeniu în Cluj-Napoca sunt rentabilitatea şi costul redus al forţei de muncă în anii de început ai IT-ului, infrastructura de internet foarte bună din România, politicile fiscale dedicate IT-ului (impozitul pe venit, impozitele aferente angajaţilor din IT, impozitele specifice angajaţilor care dezvoltă produse), avantajul forţei de muncă pregătită în universităţile clujene, dar şi mediul propice al oraşului pentru dezoltarea unui antreprenoriat autohton în IT.

Faptul că oraşul este un pol IT se reflectă nu doar în numărul de firme şi angajaţi din acest domeniu, cât prin aplicaţiile informatice dezvoltate în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca şi puse la dispoziţia locuitorilor.

Clujenii au fost primii din ţară care au avut la dispoziţie o aplicaţie pe telefonul mobil pentru plata parcărilor, pentru plata biletelor de transport în comun sau pentru a semnala primăriei problemele constatate în oraş, după cum beneficiază de aplicaţii pentru orarul mijloacelor de transport în comun sau care îi înformează despre lucrările edilitare care au loc pe domeniul public.

Oraşul festivalurilor

Pe lângă componenta de IT, Clujul este cunoscut la nivel mondial şi ca oraş al festivalurilor, găzduind  Transilvania Internaţional Film Festival, Jazz in The Park, Clujotronic, Festivalul de Film Comedy Cluj, Festivalul de Film de Scurt Metraj ClujShorts, Toamna Muzicală Clujeană, Sports Festival sau Untold, acest ultim festival atrăgând anual zeci de mii de spectatori din ţară şi străinătate cu concerte susţinute de DJ şi artişti celebri.

Oraşul nu a fost pregătit, la început, să facă faţă unui aflux atât de mare de turişti, dar s-a adaptat pe parcurs. Cele mai mari probleme legate de Untold, care au generat şi generează nemulţumiri, sunt cele legate de îngrădirea Parcului Central, unde sunt amplasate scene pentru concerte, dar şi de nivelul de zgomot, depăşit în anumite zone.

Untold a generat şi o goană nebună după locuri de cazare, în condiţiile în care în perioada de desfăşurare sunt epuizate toate locurile din hoteluri şi pensiuni pe o rază de 30 km. Mulţi clujeni profită de festival pentru a-şi închiria apartamentele la preţuri piperate şi se mută de acasă, iar alţii încearcă să ofere spre închiriere orice spaţiu liber disponibil, inclusiv boxe de depozitare care au o suprafaţă de 10 mp.

Traficul, vechea problemă a administraţiilor

Una dintre cele mai mari probleme înregistrate la nivelul municipiului este cea generată de traficul rutier, în condiţiile în care, la orele de vârf, în special dimineaţă, se creează ambuteiaje pe arterele principale. Pentru a încerca rezolvarea, măcar parţială a situaţiei, Primăria Cluj-Napoca a investit milioane de euro în transportul în comun, în achiziţia de autobuze electrice, troleibuze şi tramvaie, sperând să-i determine pe locuitorii oraşului să renunţe la a circula cu maşinile proprii şi a nu sufoca şi mai mult traficul rutier.

Cluj-Napoca este primul oraş din România care a introdus, în 2018, autobuze electrice, graţie unei investiţii a Guvernului elveţian de 27,2 milioane de lei, fiind cumpărate, iniţial, 11 autobuze electrice de producţie poloneză, marca Solaris.

”În acest moment, Primăria Cluj-Napoca are în derulare proiecte privind achiziţionarea de noi autobuze electrice, troleibuze şi tramvaie. Astfel, ne propunem să cumpărăm 41 de autobuze electrice, investiţia depăşind 115 milioane de lei, 50 de troleibuze cu o valoare de 146,7 milioane de lei şi 24 de tramvaie al căror cost se ridică la 221 de milioane de lei”, au declarat reprezentanţii Primăriei clujene. Recent, municipalitatea a pus în circulaţie alte 20 de autobuze electrice.

Investiţiile masive în transportul în comun fac parte din prioritatea strategică a Primăriei Cluj-Napoca de schimbare a întregii flotei de transport în comun care să devină, după 2025, complet nepoluantă.

O altă componentă care ţine de inovare în ceea ce priveşte transportul în comun este introducerea autobuzelor şcolare speciale pentru elevi, care îi preiau din cartiere şi îi duc la şcolile din zona centrală şi înapoi conform unui program orar strict. Această măsură a fost luată tot pentru a ajuta la decongestionarea traficului rutier la orele de vârf.

Recent, Primăria Cluj-Napoca şi Compania de Transport Public (CTP) au achiziţionat astfel de 10 autobuze şcolare marca Mercedes Setra, preţul unuia depăşind un milion de lei. În total, în anul şcolar trecut, pste 25.000 de elevi au beneficiat de transportul cu autobuzele speciale.

Pentru o circulaţie fluentă a mijloacelor de transport în comun din Cluj-Napoca, Primăria a înfiinţat benzile dedicate pe care circulă autobuzele şi troleibuzele dar şi bicicletele. Aceste benzi dedicate sunt marcate şi delimitate corespunzător şi au fost introduse atât pe relaţia Est-Vest cât şi în unele zone tangenţiale centrului oraşului, efectul fiind reducerea la jumătate a timpilor necesar deplasărilor pe aceste trasee. În parcul auto al CTP se află 256 de autobuze din care 31 electrice, 81 troleibuze, 27 de tramvaie şi 9 microbuze.

Comenteaza