Creditele în valută, o corvoadă pentru clujeni

900 de milioane de lei reprezintă restanţele la bănci acumulate de persoanele fizice şi juridice din Cluj, generate de scăderea veniturilor, deprecierea leului şi creşterile de preţuri.

Restanţele clujenilor la bănci se apropie vertiginos de 900 de milioane de lei, fiind de trei ori mai mari decât în ianuarie 2010. Probleme au atât agenţii economici, cât şi persoanele fizice, iar experţii spun că pentru marea masă a datornicilor situaţia se va deteriora.

Dacă în unele sectoare economice ale judeţului semnele de redresare economică sunt vizibile, în domeniul financiar criza îşi face încă de cap. Restanţele la credite în Cluj, monitorizate de Banca Naţională a României (BNR), cresc, alimentate în special de împrumuturile luate în valută. La finalul lunii ianuarie a acestui an volumul restanţelor pe care le aveau atât persoanele fizice, cât şi agenţii economici la creditele în lei se ridicau la 288 de milioane, în creştere cu 96% faţă de ianuarie 2010 şi cu 7% faţă de luna decembrie.

Situaţia la restanţele înregistrate la împrumuturile în valută este următoarea: 582 de milioane de lei reprezintă valoarea întârzierilor la plată, cu 188% mai mult decât în ianuarie 2010. În numai o lună restanţele la creditele în valută au crescut astfel cu 18%. Datele BNR indică faptul că în judeţul Cluj restanţele la bănci au ajuns să reprezinte, la sfârşitul lunii trecute, mai bine de 10% din soldul creditelor (11% la împrumuturile în lei şi 9,9% la cele în valută), în condiţiile în care în urmă cu un an nu treceau 4%. Faţă de 2009 diferenţa este şi mai mare. În urmă cu doi ani restanţele la creditele în lei nu treceau de 2% din soldul creditelor, iar la valută erau de numai 0,7%.

Acest nivel al ponderii restanţelor situează Clujul cu puţin peste media pe ţară, de 8%, în acelaşi rând cu judeţe precum Timiş (8,1%) sau Braşov (10,4%). Cea mai bună situaţie s-a înregistrat în ianuarie, în Gorj (4,5%), Vâlcea (5,5%) şi Dâmboviţa (5,5%), iar cea mai proastă, în Galaţi (13,8%), Ialomiţa (13,7%) şi Alba (13,1%). Potrivit BNR, sunt considerate restante creditele care, în ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se efectuează raportarea, înregistrează întârzieri la plată de cel puţin o zi. "Am două descoperiri de cont neplătite de câţiva ani, în valoare de 5.000 de euro, dar nici nu le voi achita degrabă pentru că mi s-a tăiat salariul cu 15% de patru ani şi aşa a rămas, în timp ce factura la utilităţi este tot mai mare", ne-a mărturisit clientul unei bănci.

"Problemele sunt la fel de grave şi la firme, şi la persoanele fizice. La acestea din urmă au apărut, în principal, din cauza francilor elveţieni care au crescut cu peste 70% în ultimii trei ani. Pe de altă parte, este problema salariilor, în special la bugetari, care s-au diminuat şi cu 40%. În ceea ce priveşte firmele, veniturile lor au scăzut, s-au făcut disponibilizări şi nu au mai avut cu ce să plătească. Este deja sfârşitul lui februarie, iar firmele de construcţii din Cluj îşi ţin oamenii în şomaj tehnic. Şantierele sunt închise", subliniază Ioan Stoia, director zonal al Bursei Române de Creanţe.

Potrivit specialiştilor financiari, numai 3-4% dintre cei care sunt raportaţi de bănci ca fiind restanţieri ajung accidental în această situaţie. Pentru restul sunt mari şanse ca datoriile să se acumuleze şi să ajungă, astfel, în faza de executare silită. "Cele mai mari datorii se înregistrează în momentul de faţă către bănci şi stat. Ultimul este cea mai mare problemă deoarece datoriile de acolo se capitalizează cu dobândă, astfel încât firmele ajung la un moment dat să nu mai poată plăti. Este un caz foarte dureros, iar statul nu face nimic pentru firme. Din această cauză avem clienţi disperaţi, cu afaceri de zeci de ani şi de zeci de milioane de euro, în prag să piardă totul", mai spune Stoia.