Comparaţie Bucureşti - Cluj. Noi cu acceleratul, ei cu personalul

Clujul se ridică tot mai mult. Nu doar ca al doilea oraş din ţară, ci ca unul care atentează pe alocuri la supremaţia Bucureştiului. Şi nu e vorba doar că echipele naţionale vin să joace meciuri la Cluj, lucru care îi loveşte în orgoliu pe cei din capitală, ci de indicatori socio-economici.

Deşi încă superior la mai toate capitolele, oraşul de pe Dâmboviţa vede an după an cum distanţa măsurată în indicatori socio-economici dintre el şi Cluj-Napoca devine tot mai mică. Capital.ro a analizat cât de mari sunt şansele ca România să ajungă la un bipolarism socio-economic. Au fost luate în calcul evoluţia numărului de locuitori, producţia industrială, exporturile şi tendinţele economice, salariul mediu, piaţa imobiliară, turismul. Aproape la toţi indicatorii, Clujul merge ca un accelerat, Bucureştiul ceva mai încet. Să spunem, de dragul comparaţiei, ca un personal.

Populaţia Clujului, în permanentă creştere

Dacă între recensămintele din 1992 şi 2002 capitala a pierdut peste 140.000 de locuitori (respectiv 7% din populaţia totală), clujenii s-au împuţinat cu numai 10.000 (respectiv o scădere de doar 3%). Mai mult, între 2002 şi 2011 populaţia Bucureştiului a mai scăzut cu 43.000 de locuitori (minus 2%), în timp ce în oraşul de pe Someş au apărut 7.000 de locuitori în plus (creştere de 2%).

Migraţia către zonele adiacente explică în parte reducerea populaţiei Bucureştiului în ultimul deceniu şi jumătate: dacă în 2002 în capitală şi în cele 18 oraşe şi comune învecinate (de la Otopeni în nord la Popeşti-Leordeni în sud şi de la Ciorogârla în vest la Pantelimon în est) locuiau 2,07 milioane de persoane, în 2011 numărul lor era cu 50.000 (sau 2,4%) mai mare. În acelaşi timp, Clujul şi localităţile adiacente (Floreşti, Baciu, Apahida, Feleacu şi Chinteni) au urcat de la 350.000 de locuitori în 2002 la 377.000 în 2011 (respectiv un plus de aproape opt procente).

Conform ultimelor două recensăminte, doar la Cluj şi Timişoara populaţia a urcat în 2011 faţă de 2002.

Se măreşte numărul salariaţilor, scade cel al şomerilor

Între octombrie 2014 şi octombrie 2015, numărul de salariaţi a crescut cu sub un procent în Bucureşti, dar cu aproape şase procente în judeţul Cluj, în timp ce rata şomajului a scăzut în aceeaşi perioadă cu numai 0,1 puncte procentuale în Bucureşti, dar cu 0,5 puncte procentuale în Cluj. Totodată, salariul mediu net, deşi încă semnificativ mai mare în capitală, a avansat în cele 12 luni precedente cu opt la sută în primul caz şi cu 13 la sută în cel de-al doilea.

2.060

de lei era salariu mediu net la Cluj, în octombrie 2015. Ceva mai mare era la Bucureşti: 2.556 de lei.

Judeţul Cluj este pe locul al treilea în ţară la capitolul veniturilor salariale medii, după Bucureşti şi Ilfov (diferenţa în acest caz fiind de sub 100 de lei pe lună).

"În zona IT este în ultimii ani foarte multă agitaţie. Noi firme intră pe piaţă, cele deja existente se extind, aşa că angajaţii sunt atraşi cu salarii din ce în ce mai mari. Deja lefuri de 3.000-4.000 de euro net nu mai sunt o raritate", spune un tânăr clujean, citat de capital.ro.

Cea mai scumpă piaţă imobiliară din ţară este la Cluj

Veniturile în permanentă creştere au avut un impact semnificativ şi pe piaţa imobiliară clujeană, care pare să fi devenit cea mai scumpă din ţară.O confirmă indicele lunar realizat de imobiliare.ro, care a ajuns în ianuarie 2016 la 1.152 de euro pe metrul pătrat, în creştere cu 3,1% faţă de decembrie 2015 şi cu 12,9% faţă de ianuarie 2015. Spre comparaţie, în Bucureşti acelaşi indice a fost de 1.054 de euro pe metrul pătrat în luna ianuarie, cu 1,4% mai puţin faţă de decembrie şi în creştere cu numai 1,7% faţă de ianuarie 2015.

Un fenomen similar a avut loc şi în cazul chiriilor: în august anul trecut, din cauza numărului mare de studenţi în căutarea unei locuinţe, cele din Cluj le-au depăşit pe cele din Bucureşti.

Dacă în primele zece luni din 2015 numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale a scăzut în Capitală cu opt procente faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014, până la 624, în judeţul Cluj numărul lor a crescut în acelaşi interval cu aproape zece procente, până la 1.394.

Progrese mai mari la toate capitolele

Şi alţi indicatori tind să confirme că judeţul nostru îşi asumă un rol economic tot mai important. Astfel, producţia industrială a crescut la nivel de judeţ cu 14% în primele zece luni ale anului trecut (spre deosebire de Bucureşti, unde majorarea a fost de numai 2,8%). În acelaşi interval al lui 2014, situaţia a fost similară: plus 19% în Cluj, plus 4% în capitală.

Şi exporturile per capita au evoluat după un şablon relativ asemănător: în perioada ianuarie-august 2015, ele au totalizat 3.333 de euro în Bucureşti (în creştere cu 14,9% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014) şi 1.136 de euro în Cluj (însă în creştere cu 18% faţă de primele opt luni ale anului precedent).

Destul de asemănătoare este situaţia turiştilor înregistraţi între ianuarie şi octombrie 2015 în cele două zone. Deşi numărul celor cazaţi în capitală este evident mult mai mare (1,45 de milioane, faţă de numai 0,36 milioane în judeţul Cluj), ritmul de creştere faţă de aceeași perioadă a anului precedent a fost mai rapid în cel de-al doilea caz (+21%, faţă de +15% în Bucureşti).

Apariţia unui al doilea pol important de dezvoltare economică nu poate fi decât benefică pentru România, conchid jurnaliştii de la capital.ro.