Clujul, departe de dezvoltarea durabilă din Europa

Municipiul București, județele Timiș și Cluj sunt singurele trei din România care iau notă de trecere din punct de vedere al îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) pentru 2030. Totuși, suntem la mare distanță față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. 

Dintre orașele mari, Cluj-Napoca este cel mai bine clasat, urmat fiind de Sibiu și Timișoara, dar fără să acumuleze cinci puncte din zece posibile. Acestea sunt câteva din concluziile unui studiu științific realizat de mai mulți cercetători clujeni și publicat în jurnalul științific Sustainable Development.

Noutatea studiului constă în ierarhizarea la nivel de județe și localități (comune și orașe) a stadiului îndeplinirii ODD, conform Economedia. În 2015, la Adunarea Generală a ONU de la New York, a fost adoptat documentul strategic Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Scopul acestuia este eradicarea sărăciei extreme, combaterea inegalităților și a injustiției și protejarea mediului, până în 2030.

La nivel global au fost elaborate 169 de ținte, pe baza cărora se calculează scorurile naționale, în vederea evaluării și monitorizării progresului. Autorii studiului privind România au propus un set de 90 de indicatori pentru a evalua stadiul de îndeplinire a ODD la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale din România.

Indicatorii cuprind date care acoperă toate cele 17 ODD, de la cheltuieli militare până la indicele dezvoltării umane sau de la absorbția de fonduri europene la suprafața ariilor protejate. Indicele ODD rezultat, la nivel de unitate administrativă locală și la nivel județean are valori de la 0 la 10, cu 10 fiind valoarea maximă.

Localitățile de lângă centrele regionale, în top

În top 10 sunt patru localități limitrofe ale unor mari centre urbane (Dumbrăvița și Giroc – Timișoara, Otopeni – București și Florești – Cluj-Napoca). Clasarea pe poziții de top a localităților din zone metropolitane se explică prin prezența beneficiilor aduse de dezvoltarea centrelor urbane din apropiere, dar absența efectelor nedurabile ale acestei dezvoltări, cum ar fi poluarea, aglomerația.

Ierarhia la nivel județean este condusă de municipiul București (5,959), urmat de județele Timiș (5,140), Cluj (5,109), Constanța (4,953) și Brașov (4,885). La polul opus se situează județele Călărași (3,068), Buzău (3,006), Ialomița (2,992), Vaslui (2,630), Teleorman (2,485). 

„Scoruri mai mari pot fi observate în orașele mari, zonele metropolitane, dar și în partea de sud-est a României, în capitală și în părțile centrale și de nord-vest. Acestea reprezintă cele mai dezvoltate regiuni ale țării, atât din punct de vedere economic cât și social. La nivel județean, municipiul București, respectiv, Timiș, Cluj, Constanța, Brașov, Sibiu, Ilfov au atins cel mai înalt nivel de dezvoltare durabila”, notează studiul.

„Dacă ne comparăm cu țările din Uniunea Europeană, lucrurile nu stau așa bine, și doar Bulgaria se află sub noi. Se poate spune, astfel că România este printre cele mai puțin dezvoltate durabil state, din grupul celor mai dezvoltate durabil”, a declarat profesorul Joszsef Benedek, unul dintre autorii cercetării. 

Strategiei Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 a fost lansată în 2018. Documentul stabilește ținte de atins în 2030 pentru fiecare dintre cele 17 ODD. Scopul strategiei este ca România să fie în 2030 „o țară membră a unei UE puternice, în care decalajele dintre țări vor fi reduse, iar cetățenii României vor putea trăi într-o țară în care statul servește nevoile fiecărui cetățean într-un mod echitabil, eficient și cu preocupări crescute și constante pentru un mediu curat”.