Clujul, capitală de regiune. Boc vrea să ia bani direct de la Bruxelles

Clujul, capitală de regiune. Boc vrea să ia bani direct de la Bruxelles
| Foto: Călin Poenaru

Edilul Clujului, Emil Boc, vrea ca municipiul să gestioneze o regiune cu personalitate juridică de minimum 800.000 de locuitori pentru ca aceasta să poată accesa finanțări direct de la Comisia Europeană. El propune comasarea județelor și reducerea cu o treime a primăriilor, în număr de 3.000 în prezent.

“Fiecare dintre localitățile din zona Clujului are strategia sa: Florești, Apahida, Câmpia Turzii, Turda, Dej, însă acestea nu se leagă între ele. Eu nu pot să impun strategia comunelor din jurul municipiului, pentru că nu am pârghiile legale disponibile, însă cei 40.000 de oameni din Florești influențează direct calitatea vieții din Cluj-Napoca. Reforma administrativă în România trebuie făcută cât mai repede, nu te poți baza pe o lege din 1968, suntem singurii din Europa care se mai bazează pe legislația comunistă din domeniu. 

Este necesară crearea acelor regiuni de cel puțin 800.000 de locuitori, în accepția europeană – acum numai zona Sucevei se află în această situație - pentru că atunci și Clujul va putea să ia bani direct de la Bruxelles. Reforma la nivel micro nu se poate face cu 3.000 de primării, numărul lor trebuie redus cu cel puțin 1.000, unele dintre ele nici nu au bani de lumină și stau la mila guvernului, deci nici nu se poate vorbi despre dezvoltare. Legal, regiunile în România nu au personalitate juridică”, a spus Emil Boc

Unde a depășit Clujul capitala

Ciprian Roșca, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, anunță că instituția a elaborat strategia de dezvoltare durabilă a țării care va fi supusă aprobării parlamentare, dar și un cod al construcțiilor. “Vrem să preluăm bune practici din Franța pe care să le aplicăm în România, dar avem și exemple pozitive la nivel local. Clujul se profilează ca principal competitor al Bucureștiului pe piața imobiliară, în transport public, servicii, iar la indicatorul calitatea vieții chiar a depășit capitala. Clujul devine un important centru al tehnologiei informației, în timp ce Alba Iulia și-a asumat primul conceptul de Smart City”. 

Bunele practici din Franța, aduse pe malurile Someșului

“Trei miliarde de oameni vor migra în perioada următoare spre marile orașe ale lumii; este o tendință pe care nu o putem minimiza. Vorbim acum despre teritorii urbane deoarece migrația spre marile orașe duce la pustiirea orășelelor de oameni și de activități. Nu este destul ca orașele să devină inteligente, ele trebuie să fie durabile și incluzive, să implice toți actorii locali în această dezvoltare.

Orașul durabil trebuie să fie rezistent în fața schimbărilor climatice, altfel degeaba e inteligent. Bunele practici trebuie difuzate la nivelul locuitorilor. Pe de altă parte, nu există oraș durabil care să nu fie implicat în schimburi internaționale și de aceea bunele practici pe care le-am introdus în Franța în ultimii 15 ani vrem să le aducem și în România”, promite Herve Boisguillame, directorul proiectului “Oraș durabil” din Ministerul Tranziției Ecologice și Solidare din Franța. 

130 de participanţi veniţi din toate sferele sociale şi de activitate şi 30 de experți în administrație publică din Franța, România şi Polonia s-au reunit în cadrul Întâlnirilor Europene din Transilvania, care se desfăşoară în 14 martie la  Cluj-Napoca și în 15 și 16 martie la Alba Iulia. Tema ediției de anul acesta a evenimentului organizat de Ambasada Franței și de Institutul Francez este „Orașe durabile”, un subiect intens dezbătut în Franța și de stringentă actualitate în România, direct legat de dezvoltarea locală.

Reprezentanţii a 20 de colectivităţi teritoriale de toate tipurile, de la judeţe la sate, se numără printre participanţii care dezbat demersuri și procese de guvernanță; orașul durabil - prioritate pentru o viață bună și calitatea vieții locuitorilor; tranziția economică, digitală, energetică și inovarea în serviciul dezvoltării durabile. Evenimentul este organizat prin parteneriate cu autorități, universități, asociații locale, companii. 

Comenteaza