Clujul a produs 3.200 de afaceri în tehnologie

Clujul a produs 3.200 de afaceri în tehnologie

Județele Cluj și Timiș dețin împreună doar echivalentul a jumătate din companiile din sectorul tehnologic pe care le-a generat capitala țării.    

Afacerile din sectorul de tehnologie din România, de la cercetare-dezvoltare în inginerie la echipamente automatizate și software, vor atinge în acest an 55 de miliarde de lei, arată o analiză realizată de Frames și Academia Industrială.

Numărul companiilor care activează în aceste domenii, de la fabricarea echipamentelor industriale și cercetare/dezvoltare în inginerie, la realizarea software-ului, consultanță, managementul mijloacelor de calcul, comerțul cu ridicata al componentelor și echipamentelor de calcul, a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, de la 13.876 în 2010 la 32.205 firme în 2018.

Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic au avansat de la 26 miliarde de lei în 2010 la 51,1 miliarde lei în 2018. Profitabilitatea a urmat aceeași tendință, avansând de la 1,56 la 5,41 miliarde.

După un an 2019 în care rezultatele preliminarii indică un avans semnificativ, 2020 se anunță a fi cel mai bun an pentru business-ul tehnologic din România, cu un profit peste 6 miliarde  de lei. Din punct de vedere al evoluției capitalului social, datele statistice arată un avans semnificativ, de la 6,25 miliarde în 2010 la 14,1 miliarde lei în 2018.

,,Evoluția business-ului din acest sector este una dinamică, susținută de o cerere de produse și servicii în creștere de la an la an. Soluțiile tehnologice pentru industria auto, pentru sectorul de prelucrare, agricultură și construcții se află în prim-plan. Susținută de dinamica sectorului de software, care oferă tot mai multe soluții costumizate, economia românească face pași semnificativi către Industry 4.0, către robotizare și digitalizarea proceselor’’, afirmă Marius Hărătău, manager Academia Industrială.

Varujan Pambuccian, expert în sectorul IT& TELECOM și președinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației din Camera Deputaților, spune că, în ceea ce privește adoptarea noilor tehnologii, România trebuie să pună focus pe agricultură.

,,Lumea în care trăim a intrat de ani buni în era digitală, era post IT, dominată, printre altele, de robotica industrială, inteligența artificială și biologia sintetică. Agricultura însăși se află în pragul celei de-a Treia Revoluții Agrare. Ea înseamnă delocalizarea și industrializarea producției de plante, carne și derivate de natura animală și trecerea de la agricultura convențională și cea bio la agricultura septică.

În acest proces se regăsesc majoritatea tehnologiilor de vârf ale erei digitale. Sigur, agricultura și zootehnia convențională și bio vor coexista un timp cu cea a erei digitale, dar și aici, în ceea ce se numește agricultura de precizie, inteligența artificială, robotica și biologia sintetică își pun amprenta din plin.

Este probabil cea mai profundă transformare prin care trece producția de hrană și derivate în ultimii 12.000 de ani. Agricultura românească ori devine parte a schimbării, ori nu va mai fi deloc”, a declarat Pambuccian.

După ce, înainte de Revoluție, în România existau zeci de întreprinderi și centre de cercetare și tehnologie în aproape țara, afacerile din sectorul tehnologic s-au focusat, în ultimii ani, în jurul marilor orașe, mai ales a centrelor universitare.

Bucureștiul se află în prim-plan, cu 10.086 de firme active în domeniu, urmat de județul Cluj, cu 3251, și Timiș cu 1.884. Urmează Iași (1526), Ilfov (1433) Bihor (999), Prahova (959), Constanța (865), Sibiu (717).

32.000 de firme sunt din zona microîntreprinderilor, în multe cazuri start-up-uri, și numai 1.700 fac parte din categoria firmelor mici, medii și mari, în funcție de afaceri. Cifra de afaceri medie la nivelul sectorului era în 2018 de 1,5 milioane de lei, iar media profitului net se ridica la 159.502 lei. Cele 32.205 firme active în 2018 angajau 151.003 de salariați, un număr dublu față de 2010.

Factory 4.0 se referă la business-uri care şi-au digitizat tehnologiile, astfel încât instalaţiile şi echipamentele pot comunica între ele prin intermediul internetului, cu ajutorul noilor tehnologii. Potrivit experților, de la rețele de comunicații, la roboți, imprimante 3D, sisteme de control și, în viitor, mașini autonome, Factory 4.0 va impacta în mod semnificativ economia, în următorii ani, oferind un grad fără precedent de automatizare şi independenţă operaţională.

Comenteaza