Clădirile-valori ale vechii industrii a Clujului
- Scris de Kristina Restea
- 12 Dec 2010, 23:27
- Economie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Morile tradiţionale, o linie ferată, o hidrocentrală, o fabrică de sticlă sunt obiective inventariate ca parte a patrimoniului arhitectural industrial.
ZIUA de CLUJ vă prezintă lista celor 24 de clădiri din Cluj introduse în baza de date cu imobile din patrimoniul arhitectural industrial din România, în cadrul unui proiect al Fundaţiei Transilvania Trust. Acestea ar putea fi “recuperate” şi valorificate prin atragerea turiştilor.
În baza de date realizată în urma proiectului apar atât imobile din lista oficială de Monumente, cât şi clădiri propuse pentru a fi incluse între cele protejate prin lege. Pe lista obiectivelor incluse în Lista Monumentelor Istorice din 2004 figurează 11 clădiri de patrimoniu industrial. Dintre acestea, şase sunt situate în municipiul Cluj-Napoca: Moara Veche de Hârtie de pe strada Calvaria, Gara, Tipografia Liceului Reformat (str. A. Iancu) şi cea a Colegiului Reformat (str. Kogălniceanu), Vama Veche (str. Mănăşturului nr.1) şi Monetăria Veche (E. Zola nr. 4). Moara Castelului Banffy de la Bonţida, Moara Biro din comuna Căpuşu Mare, Clubul Muncitoresc (Palatul Culturii) din Câmpia Turzii, Moara Szabo din Vultureni şi Fabrica de Bere din Turda sunt introduse în listă.
Potrivit datelor Transilvania Trust, alte 13 obiective sunt propuse pentru includerea în lista monumentelor istorice, cu Remarul 16 Februarie şi mai multe corpuri din ansamblul Clujana cu menţiunea “protejat în Planul Urbanistic General”. În această bază de date a clădirilor care fac parte din patrimoniul Clujului se mai află unitatea Carbochim din Piaţa 1 Mai, Fabrica Libertatea din apropiera Gării, Parcul Feroviarilor din zona Pieţei Abator. Municipiul Turda are trei astfel de obiective: Abatorul Vechi, Fabrica de Sticlă şi gara de linie îngustă. Linia ferată îngustă Turda-Câmpeni/Abrud, combinatul Industria Sârmei şi locuinţele muncitoreşti din Câmpia Turzii. Hidrocentrala Someşul Rece din Gilău, Muzeul Apei din Floreşti şi Moara din Jucu de Sus sunt alte obiective care merită protejate, în opinia specialiştilor.
Unităţile Remarul sunt încă folosite pentru destinaţia iniţială, de producţie. În schimb, Fabrica de Bere din Turda, clasificată ca monument istoric, nu este utilizată şi aşteaptă propuneri de revitalizare. Moara Castelului Banffy, monument istoric de categoria A, concesionată de Fundaţia Transilvania Trust, este cuprinsă într-un proiect de reabilitare. Societatea comercială sportivă CFR 1907 Cluj, ce administrează Parcul Feroviarilor, se pregăteşte de lucrări pentru amenajarea suprafeţei. Aceasta este beneficiara unui certificat de urbanism eliberat în noiembrie de Primăria Cluj-Napoca în vederea realizării unor intervenţii de refacere a spaţiilor verzi şi a unor obiective de agrement, reamenajarea fântânii arteziene şi a patinoarului.
Un proiect nou a fost anunţat şi de către proprietarii fabricii Libertatea, care intenţionează să transforme partea veche a fabricii de mobilă în centru cultural. Introducerea pe lista Monumentelor Istorice aduce pentru proprietarii de astfel de clădiri şi unele motive de analiză. “Pe de o parte, un astfel de demers este măgulitor, suntem conştienţi că fabrica este o clădire emblematică, de aceea şi vrem un centru cultural acolo. Cu toate acestea, trebuie judecat cu atenţie ce avantaje sau dezavantaje ar aduce un astfel de statut pentru dezvoltarea ulterioară a obiectivului”, consideră Sorin Dan, acţionarul majoritar al Libertatea.
Scopurile principale ale proiectului au fost crearea unei baze de date care să includă ansamblurile industriale valoroase din ţară şi creşterea potenţialului turistic prin promovarea patrimoniului industrial, precum şi restaurarea morii castelului din Bonţida. Inventarierea patrimoniului industrial din Cluj, Sibiu, Maramureş şi Bucureşti s-a lansat printr-un workshop organizat la Cluj în 27 ianuarie, la care au participat toţi partenerii proiectului. Scopul evenimentului - alături de transferul de know-how din Norvegia în România, realizând fluxul de informaţii - a fost dezbaterea mai multor teme legate de implementarea proiectului. În următoarele luni echipe de câte şase studenţi, coordonaţi de un masterand sau cursant postuniversitar, au întocmit liste cu clădiri industriale cu valoare arhitecturală sau tehnologică. Pe listă au fost înglobate atât clădiri de pe Lista Monumentelor Istorice din 2004, cât şi unele propuse de experţii din zonă.
Fişe despre 105 situri valoroase
Despre aceste 105 situri industriale selectate din judeţele partenerilor s-au realizat fişe generale, cuprinzând date procurate de la proprietarii sau utilizatorii clădirilor, respectiv cu ocazia vizitelor la faţa locului. Fişele generale conţin informaţii de bază despre clădiri, arătând situaţia actuală (anul 2010) a acestor situri. Coordonarea profesională a echipelor a fost asigurată de membrii Asociaţiei pentru Arheologie Industrială şi ai Fundaţiei Transylvania Trust”, arată reprezentanţii Transilvania Trust.
În baza de date realizată în urma proiectului apar atât imobile din lista oficială de Monumente, cât şi clădiri propuse pentru a fi incluse între cele protejate prin lege. Pe lista obiectivelor incluse în Lista Monumentelor Istorice din 2004 figurează 11 clădiri de patrimoniu industrial. Dintre acestea, şase sunt situate în municipiul Cluj-Napoca: Moara Veche de Hârtie de pe strada Calvaria, Gara, Tipografia Liceului Reformat (str. A. Iancu) şi cea a Colegiului Reformat (str. Kogălniceanu), Vama Veche (str. Mănăşturului nr.1) şi Monetăria Veche (E. Zola nr. 4). Moara Castelului Banffy de la Bonţida, Moara Biro din comuna Căpuşu Mare, Clubul Muncitoresc (Palatul Culturii) din Câmpia Turzii, Moara Szabo din Vultureni şi Fabrica de Bere din Turda sunt introduse în listă.
Potrivit datelor Transilvania Trust, alte 13 obiective sunt propuse pentru includerea în lista monumentelor istorice, cu Remarul 16 Februarie şi mai multe corpuri din ansamblul Clujana cu menţiunea “protejat în Planul Urbanistic General”. În această bază de date a clădirilor care fac parte din patrimoniul Clujului se mai află unitatea Carbochim din Piaţa 1 Mai, Fabrica Libertatea din apropiera Gării, Parcul Feroviarilor din zona Pieţei Abator. Municipiul Turda are trei astfel de obiective: Abatorul Vechi, Fabrica de Sticlă şi gara de linie îngustă. Linia ferată îngustă Turda-Câmpeni/Abrud, combinatul Industria Sârmei şi locuinţele muncitoreşti din Câmpia Turzii. Hidrocentrala Someşul Rece din Gilău, Muzeul Apei din Floreşti şi Moara din Jucu de Sus sunt alte obiective care merită protejate, în opinia specialiştilor.
Unităţile Remarul sunt încă folosite pentru destinaţia iniţială, de producţie. În schimb, Fabrica de Bere din Turda, clasificată ca monument istoric, nu este utilizată şi aşteaptă propuneri de revitalizare. Moara Castelului Banffy, monument istoric de categoria A, concesionată de Fundaţia Transilvania Trust, este cuprinsă într-un proiect de reabilitare. Societatea comercială sportivă CFR 1907 Cluj, ce administrează Parcul Feroviarilor, se pregăteşte de lucrări pentru amenajarea suprafeţei. Aceasta este beneficiara unui certificat de urbanism eliberat în noiembrie de Primăria Cluj-Napoca în vederea realizării unor intervenţii de refacere a spaţiilor verzi şi a unor obiective de agrement, reamenajarea fântânii arteziene şi a patinoarului.
Un proiect nou a fost anunţat şi de către proprietarii fabricii Libertatea, care intenţionează să transforme partea veche a fabricii de mobilă în centru cultural. Introducerea pe lista Monumentelor Istorice aduce pentru proprietarii de astfel de clădiri şi unele motive de analiză. “Pe de o parte, un astfel de demers este măgulitor, suntem conştienţi că fabrica este o clădire emblematică, de aceea şi vrem un centru cultural acolo. Cu toate acestea, trebuie judecat cu atenţie ce avantaje sau dezavantaje ar aduce un astfel de statut pentru dezvoltarea ulterioară a obiectivului”, consideră Sorin Dan, acţionarul majoritar al Libertatea.
Scopurile principale ale proiectului au fost crearea unei baze de date care să includă ansamblurile industriale valoroase din ţară şi creşterea potenţialului turistic prin promovarea patrimoniului industrial, precum şi restaurarea morii castelului din Bonţida. Inventarierea patrimoniului industrial din Cluj, Sibiu, Maramureş şi Bucureşti s-a lansat printr-un workshop organizat la Cluj în 27 ianuarie, la care au participat toţi partenerii proiectului. Scopul evenimentului - alături de transferul de know-how din Norvegia în România, realizând fluxul de informaţii - a fost dezbaterea mai multor teme legate de implementarea proiectului. În următoarele luni echipe de câte şase studenţi, coordonaţi de un masterand sau cursant postuniversitar, au întocmit liste cu clădiri industriale cu valoare arhitecturală sau tehnologică. Pe listă au fost înglobate atât clădiri de pe Lista Monumentelor Istorice din 2004, cât şi unele propuse de experţii din zonă.
Fişe despre 105 situri valoroase
Despre aceste 105 situri industriale selectate din judeţele partenerilor s-au realizat fişe generale, cuprinzând date procurate de la proprietarii sau utilizatorii clădirilor, respectiv cu ocazia vizitelor la faţa locului. Fişele generale conţin informaţii de bază despre clădiri, arătând situaţia actuală (anul 2010) a acestor situri. Coordonarea profesională a echipelor a fost asigurată de membrii Asociaţiei pentru Arheologie Industrială şi ai Fundaţiei Transylvania Trust”, arată reprezentanţii Transilvania Trust.
DISTRIBUIE
Comenteaza
