Ce plătim cu adevărat în factura de electricitate: Prețul efectiv al energiei e mai puțin de jumătate. Explicația completă

Cum se împarte factura de electricitate și ce plătim cu adevărat. 

Prețul efectiv al energiei electrice reprezintă aproximativ 40% din factura totală, restul fiind format din tarife reglementate pentru transport și distribuție, diverse contribuții care funcționează ca subvenții pentru anumite companii, dar și acciză și TVA plătite statului.

De la 1 iulie, odată cu liberalizarea pieței, doar componenta de energie activă (energia propriu-zisă consumată) este stabilită de piață, celelalte elemente fiind reglementate de autoritățile statului.

Factura poate fi împărțită în patru categorii principale: energia activă, tarifele reglementate (stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie – ANRE), contribuțiile (subvenții colectate pentru susținerea energiei regenerabile sau a producției cu eficiență ridicată) și taxele (stabilite de Ministerul Finanțelor), arată economedia.ro. 

„La consumatorul casnic trebuie să avem în vedere o cifră: 60% din factura de energie sunt componente reglementate, nu energie electrică. Doar 40% din factură este energie electrică”, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), la mijlocul lunii noiembrie, citat de Agerpres.

Astfel, tarifele reglementate, contribuțiile și taxele reprezintă cea mai mare parte din factura finală.

Tarifele reglementate de ANRE

Această componentă, care reprezintă aproximativ 30% din factura totală, acoperă serviciile esențiale pentru funcționarea sistemului energetic:

• Tariful de transport – pentru serviciile Transelectrica, care menține și operează rețeaua de înaltă tensiune ce transportă energia de la centrale la centrele de distribuție.
• Tariful de distribuție – plătit operatorului local, care se ocupă de rețeaua de joasă și medie tensiune până la contorul consumatorului.
• Tariful pentru servicii de sistem – acoperă costurile pentru menținerea echilibrului și stabilității rețelei electrice.

Aceste tarife sunt reglementate de ANRE și au crescut semnificativ în 2024–2025, după ce fuseseră înghețate pe perioada crizei energetice. Creșterea este influențată și de prețurile mai mari ale producătorilor, deoarece rețelele consumă energie tehnică pentru funcționare, iar distribuitorii trebuie să o achiziționeze de la aceștia.

Taxele și contribuțiile către stat

Aproximativ o treime din factura finală se duce direct la stat, sub diverse forme, fără legătură directă cu producția sau transportul energiei. Printre acestea se numără:

• TVA (21%) – se aplică asupra întregii facturi și este cea mai mare taxă individuală.
• Acciza pe energie electrică – un impozit fix pe kWh consumat.
• Contribuția pentru cogenerare – sprijină producătorii de energie în cogenerare de înaltă eficiență.
• Certificatele verzi – finanțează producția de energie regenerabilă.
• Contribuția pentru contractele CfD – susține investițiile în noi capacități de producție.

Toate aceste sume sunt colectate de furnizor în numele statului, fără ca acesta să păstreze ceva pentru profit.

„De la 1 iulie a dispărut subvenția, mă rog, schema de plafonare cum zic alții. Tot de la 1 iunie a crescut contribuția pentru cogenerare de la 3,5 la 8,4 lei (pe MWh – n.r.), mai mult decât dublu. De la 1 august a crescut TVA de la 19% la 21%. De la 1 septembrie a crescut tariful în servicii din sistem de la 7,04 la 12,79 (pe MWh – n.r.). De la 1 noiembrie crește iarăși contribuția de cogenerare de la 8,4 la 13,06 (pe MWh – n.r.)”, a afirmat Laurențiu Urluescu, președintele Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER).