"Aurul din lapte" prinde greu cheag la Cluj
- Scris de Calin Poenaru
- 03 Oct 2016, 15:45
- Economie
- Ascultă știrea
„Noi avem 42 de măgăriţe. Livrările efective vor începe de-abia peste o lună, când le putem despărţi de pui. Laptele se vinde în funcţie de cantitate, un litru costă cam 70 de lei. Brânză nu producem, doar vindem lapte în toată ţara, încercăm să ne facem o distribuţie eficientă.
Livrarea în străinătate este mai complicată, deşi am avut cerere anul trecut. Din păcate, nu suntem ajutaţi de la nivel central, astfel că trebuie să ne descurcăm cum putem”, mărturiseşte Ioan Tomoş, crescător de animale din Huedin.
Cheltuială mare, satisfacţii puţine
„Ni s-a promis că de anul acesta va exista subvenţie din partea statului pentru aceste animale, dar nu s-a mai concretizat nimic. Eu am 26 de măgari, iar cheltuielile cu furajarea în perioada iernii se ridică la 10.000 de lei, munca mea nici nu o mai pun socoteală.
În mod normal ar trebui să renunţ la locul de muncă şi să mă ocup numai de animale, dar în condiţiile în care vinzi doar 1 l de lapte la două săptămâni, nu e rentabil. Dacă nu merge, închidem tot, faliment”, relatează un producător din Bonţida.
100 de lei litrul pe OLX
Fermierii clujeni spun că acest lapte se apropie cel mai mult în compoziţie de cel matern, fiind folosit mai ales în cazul copiilor care manifestă reticenţă la laptele de vacă, dar şi ca tratament pentru... tusea măgărească. „O vindecă în câteva zile”, susţin aceştia.
Preţul de comercializare în Cluj a laptelui de măgăriţă pe portalul OLX este între 70 şi 100 de lei litrul, acesta fiind vândut de producători din Răscruci, Bonţida şi Cluj-Napoca. O femelă gestantă, de 2-6 ani, se vinde cu 1.000-1.500 de lei.
Producătorii vor să se asocieze
Mai mulţi crescători de măgari din judeţ şi chiar din Alba s-au întâlnit la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca pentru a pune bazele unei asociaţii de profil. De-a lungul vremii, mai mulţi producători locali au abandonat: un cioban din Copăceni şi-a vândut măgăriţele unui fermier din Câmpeni, Aurel Stan, cel care a iniţiat asocierea.
Bihorenii au făcut un pas în plus, prin înfiinţarea, la Mierlău, a unei crescătorii care comercializează lapte bio certificat, sub brandul Ferma Măgăriţelor. Ea grupează 150 de animale, cu o producţie lunară de 600 de litri, cu prima fabrică autorizată de procesare a laptelui de măgăriţă. Acesta scade colesterolul, previne infecţiile gastrointestinale, sângerările nazale şi catifelează tenul, susţin producătorii.
Catârii şi măgarii, în scădere de efectiv
1 kilogram de brânză, care se produce din 25 l de lapte de măgăriţă, costă 1.000 de euro la fabrica de la ferma din rezervaţia Zavasica (Serbia), fiind astfel cea mai scumpă din lume. De altfel, chiar şi fabrica din ţara vecină produce doar 100 kg/an. Dacă o vacă dă în România 10-12 l/zi, o măgăriţă produce doar 0,5-1 l, iar furajarea sa este mult mai pretenţioasă.
Laptele de măgăriţă se vinde doar în perioada de iarnă, timp în care aceasta nu este gestantă. Efectivele de măgari şi catâri se ridicau la 31.328 în ţara noastră, conform recensământului general agricol pe 2010.
