Ardealul de Nord are afaceri de 2 miliarde de lei intrate în malaxorul insolvențelor

Ardealul de Nord are afaceri de 2 miliarde de lei intrate în malaxorul insolvențelor
| Foto: KeysFin

Regiunea Nord-Vest (RNV) se află pe locul trei pe țară la afacerile intrate în insolvență, cu 2 miliarde de lei anual, într-un top în care Bucureștiul conduce cu 7,3 miliarde.

România se află în rândul țărilor din Uniunea Europeană cu cea mai lungă și dificilă perioadă de insolvență pentru firme, mulți investitori având lacune serioase în domeniul strategiilor de prevenire a riscului, afirmă experții de la Sierra Quadrant, într-un studiu realizat în colaborare cu KeysFin.

“Prinși în mirajul profitului pe termen scurt, creduli și prea puțini interesați de riscurile business-ului, mulți oameni de afaceri se trezesc, peste noapte, că trebuie să apeleze la insolvență ca ultim colac de salvare”, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator al Sierra Quadrant, unul dintre principalii jucători din piața insolvenței din România, cu un portofoliu de 100 de milioane de euro.

Blocajul financiar, principala cauză

Numărul firmelor care intră anual în insolvență s-a menținut în jurul a 7.000 în perioada 2010-2017. Dacă în 2010 erau înregistrate 7.052 de firme în insolvență, cu o cifră de afaceri de 51,1 miliarde lei, în 2016 s-a ajuns la 6.901, cu afaceri de 21,4 miliarde. Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) a anunțat 9.102 de firme și persoane fizice autorizate intrate în insolvență în 2017, în creștere cu 8% față de 2016.

Primele trei luni din 2018 au adus o creștere cu 19% a numărului de cazuri (2.305), faţă de perioada similară din anul trecut. Cele mai multe firme aflate în insolvență în perioada 2010-2018 (trimestrul I) sunt microîntreprinderi (94%) și firme mici (4,5%), o dovadă că forța financiară redusă reprezintă o componentă importantă în situațiile de risc.

“O firmă intră în insolvență în România în primul rând ca urmare a blocajului financiar, determinat de resursele insuficiente financiare de care dispune la un moment dat, de investițiile greșite și de lipsa unei strategii de risc fundamentate pe realitățile din economie. Există lacune serioase în materie de know-how de risc, de educație economică, în multe firme, de la ultimul angajat până la director economic, financiar sau patron”, afirmă Ovidiu Neacșu.

Prototipul firmei în insolvență: face comerț în București și condusă de un român

Prototipul firmei vulnerabile la insolvență este cel al unei microîntreprinderi care activează în comerț, cel mai des în Regiunea București-Ilfov, condusă de un om de afaceri român, cu vârsta medie de 50 de ani. O treime din totalul afacerilor firmelor în insolvență se înregistrau în București-Ilfov (7,23 miliarde de lei), regiunile Centru, Nord-Vest, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia, fiecare de puțin peste 2 miliarde de lei.

Cele mai multe firme aflate în insolvență activau, în 2.016, în comerț (1.940), industria prelucrătoare (1.323), construcții (1.285), transport și depozitare (444), agricultură (430), hoteluri, restaurante (363). ,,Chiar dacă, judecând pe ansamblul economiei, cifra de afaceri afectată de flagelul insolvenței a scăzut semnificativ din 2010 în 2016, de la 51,1 la 21,4 miliarde de lei, datoriile firmelor insolvente s-au adâncit, de la 57,4 la 75,3 miliarde”, relevă analiza.

Durata medie de viață a firmelor era în intervalul analizat de 11,3 ani, o treime dintre ele fiind active între 6-10 ani. Ca profil al acționarilor firmelor în insolvență, cei mai mulți investitori ajunși în această situație erau bărbați (6.985), cu vârsta medie de 49 de ani și care derulau afaceri în comerț, prelucrare, construcții, transport și servicii.

În ceea ce privește femeile, cele 3.876 de acționare/asociate implicați în afaceri insolvente se ocupau mai ales cu comerțul și aveau vârsta medie de 48 de ani. Mai mult de 90% dintre investitorii companiilor intrate în insolvență erau români (11.024), urmați de italieni (223), turci (106) și germani (60).

Insolvențele în România durează mult și bine

România este una dintre țările europene cu cele mai lungi și dificile perioade de insolvență în cazul firmelor, calculată ca perioada de la deschiderea până la închiderea oficială a procedurii de insolvență. Dacă la nivel global, perioada medie de soluționare a cazurilor de insolvență era în 2017 de 2,5 ani, în România se situează la 3,3 ani, ca în Bulgaria, Grecia și Slovacia.

La polul opus se află Irlanda, cu numai 4 luni, Finlanda, cu 9 luni, Marea Britanie cu 1 an și Germania, cu o medie de 1,2 ani. Pentru Uniunea Europeană, durata soluționării insolvențelor a fost în medie de 2 ani, iar la nivelul zonei euro, de 1,9 ani în 2017. Cele mai noi informații din mediul parlamentar indică o posibilă modificare a legii insolvenţei, astfel încât firmele să nu mai poată prelungi ani de zile acest proces.

,,Sunt firme care sunt de şase-şapte ani în procedură de insolvenţă şi pentru care nu s-a aprobat un plan de reorganizare judiciară, deşi legea insolvenţei prevede că ai o perioadă de observaţie de şase luni, propui un plan şi planul se implementează. Dacă în trei ani nu are rezultate, agentul economic respectiv intră în procedură de faliment şi se vând bunurile'', potrivit reprezentanților coaliției de guvernare.

Principalele sectoare de risc

(firme în insolvență 2016)

 

  1. Comerț                                 1.940

  2. Industria prelucrătoare      1.323

  3. Construcții                           1.285

  4. Transport, depozitare        444

  5. Agricultură                          430

Sursa: ONRC

Comenteaza