Al doilea boom al Clujului: terenurile agricole

“Valoarea actuală a terenurilor din România se cifrează între 500 și 1.000 de lei, însă cele din zona de vest, Arad-Timiș, care sunt foarte bune, ajung și la peste 4.000 de euro pentru suprafețe comasate de minim 100 ha. Cum profitul net la hectar ajunge la 700-900 euro/an la producția de cereale precum porumb sau floarea soarelui, rezultă că prețul terenului crește de la o medie de 2.300 de euro la 5.000, iar investiția cel puțin se dublează într-un interval de cinci ani”, estimează omul de afaceri Doru Boloș, președintele fondului de investiții Pro Agro Capital (PAC), înființat la Cluj. Fostul director al companiei de brokeraj Interdealer a creat noua societate împreună cu mai mulți investitori în ideea de a cumpăra suprafețe întinse, pentru a le valorifica ulterior.

Prima achiziție este un teren de 120 ha în vestul țării, la Arad, alte negocieri purtându-se acum pentru cumpărarea de terenuri comasate de 500-600 ha în zona Clujului, la limita cu Mureșul. Ținta este ca PAC să ajungă un jucător important pe piața agricolă, cu suprafețe minime de 1.000 ha, ce îi va permite să concureze latifundiari și producători importanți ca Ioan Niculae sau Adrian Porumboiu. După comasarea terenurilor, societatea se va implica în căutarea de administratori care să facă agricultură de performanță, crearea de silozuri, depozite și spații de producție, înființarea de ferme zootehnice, vii sau livezi.

Ca să participe la acest fond investitorii trebuiau să vină inițial cu un aport de cel puțin 5.000 de lei la finele anului trecut, dar pentru că randamentul acestuia a crescut cu 8% în șase luni, intrarea minimă a fost urcată la 5.400 de lei, susțin inițiatorii afacerii. Aceștia precizează că fondul este acum funcțional ca unul de investiții, însă din toamnă va beneficia și de o legislație specifică fondurilor agricole, o noutate încă în țara noastră. Intrările în fond se fac din trei în trei luni, iar ieșirile, de două ori pe an, pentru a asigura capitalul de lucru necesar.

Un bancher reprofilat pe agricultură este Robert Rekkers, care s-a aflat timp de 10 ani în fruntea Băncii Transilvania. Actualul director executiv al Agricover crede că valoarea terenurilor agricole va crește vertiginos, îndreptându-se spre prețuri apropiate de cele din vestul Europei „Sunt mulți italieni care au cumpărat, olandezi, nemți, austrieci. În Moldova s-a făcut o afacere cu un investitor străin care a cumpărat peste 8.000 ha. Prețurile terenurilor agricole au crescut cu 10-15% în 3-4 luni. La 1.000 euro/ha erau prea ieftine. Tendința va fi una ascendentă, deja pământurile din Călărași, Ialomița au ajuns la 4.000 euro/ha, iar în Banat, Bihor, Satu Mare acestea deja sunt foarte scumpe, în Moldova (Iași, Botoșani) există prețuri până la 6.000 euro/ha, iar în alte zone, de 2.000 euro/ha. În Cluj media ajunge la 3.000-3.500 euro/ha. Prețul pământului în România nu va ajunge să fie dublu față de cel din Franța, de 8-9.000 euro/ha, dar începe să se apropie de acest nivel”, apreciază Rekkers.

Din 2 iunie a devenit funcțională legea care le permite persoanelor fizice străine să achiziționeze aici terenuri agricole, deoarece abia acum au intrat în vigoare și normele de aplicare. Pământurile pot ajunge în proprietatea străinilor doar după acordarea priorității de cumpărare vecinilor, arendașilor și statului român. Statisticile consemnează că în România există 9 milioane ha de teren arabil, dintre care 1 milion în proprietatea unor entități străine, care administrează, însă, o treime din total, incluzând și terenurile în arendă. În Bulgaria există trei asemenea fonduri agricole, cel mai mic cu active de 10 milioane de euro, iar cel mai mare, de 100 de milioane. De altfel, entitățile străine sunt interesate de achiziții de terenuri agricole în țara noastră, printre ele aflându-se chiar fonduri de pensii din SUA sau din țările arabe, în căutare de achiziții sigure în Europa.  

Explozia de la Jucu

“Eu am câteva hectare de teren agricol nelucrat în zona Jucu, iar într-o perioadă prețurile au crescut enorm, mai ales când se vorbea că vine Nokia acolo. La un moment dat, a venit un italian, că-mi dă 90.000 de euro pe el, dar n-am vrut să-l vând. Apoi, prețurile s-au prăbușit. Am dat anunț la multe agenții imobiliare, dar acum nu mi-l mai cumpără nimeni”, se plânge Mihai, un pensionar din Zalău.

Străinii iau tot

“Există un grad mare de îmbătrânire la sate, puțini dintre posesorii acestor terenuri pot face agricultură performantă. Cum în 25 de ani noi nu ne-am lucrat pământurile pe care le-am primit după fărămițarea cooperativelor agricole, este logic să vină cei care au capacitatea de a face producție pe acestea. Solul nostru este foarte sănătos, se pretează la culturi bio”, afirmă Doru Boloș.