Deputatul clujean Mircia Giurgiu i-a cerut preşedintelui Autorităţii pentru Valorificare a Activelor Statului, Marius Obreja, să facă public contractul de vânzare-cumpărare a societăţii Industria Sârmei Câmpia Turzii, unitate economică de care depind peste 25.000 de oameni din zonă. Ca şi în cazurile Bechtel sau Nokia, pentru desecretizare e nevoie de acordul proprietarilor.
Giurgiu i-a cerut oficial lui Obreja să facă public contractul de vânzare-cumpărare către grupul siderurgic rus Mechel. "Vă solicit, domnule preşedinte, să ne prezentaţi contractul prin care a fost vândută societatea ", spune Giurgiu în interpelarea oficială. "Peste 25.000 de oameni depind de această unitate economică pe care "cumpărătorul intenţionează să o închidă". El consideră că salariaţii trebuiau păstraţi, dar în fiecare an au fost efectuate disponibilizări şi desfiinţate secţii de producţie. "Avem suspiciunea că, de fapt, de la început s-a dorit doar scoaterea de pe piaţă a unei societăţi foarte importante şi închiderea, în cele din urmă", a precizat deputatul.
Prin închiderea acestei unităţi locuitorii din zona industrială Câmpia Turzii riscă să nu mai aibă nicio perspectivă pentru locuri de muncă. "Considerăm că este mult mai uşor să menţinem locurile de muncă existente decât să creăm altele noi", a menţionat deputatul. Grupul Mechel a anunţat restructurări ale combinatelor pe care le deţine în România. Cel mai afectat de planul de reduceri de personal este fosta Industria Sârmei, de unde pleacă în două tranşe, în acest an, 1.600 de persoane. La sfârşitul lui 2012, conform planului Mechel, ar urma să fie funcţională o singură secţie a combinatului, ce va fi subordonată Ductil Steel Buzău, o altă companie din grupul rus.
Un alt contract care s-a dorit a fi desecretizat a fost cel cu americanii de la Bechtel, constructorul Autostrăzii Transilvania Braşov-Cluj-Borş.
"Contractul este secret pentru ca avem o clauză de confidenţialitate în baza căreia ambele părţi trebuie să fie de acord cu desecretizarea. Noi suntem, nu avem încă acordul companiei Bechtel'', a declarat ex-ministrul Transporturilor, Anca Boagiu. Aceasta a precizat că în baza unei clauze din contract, compania Bechtel primea un milion de euro pe lună indiferent de volumul de muncă prestat. În schimb, Boagiu a recunoscut că finalizarea proiectului de construcţie a autostrăzii va fi dificilă, deoarece finanţarea e greu să mai vină de la bugetul de stat, ci din zona privată. De la 1,7 miliarde de euro, costul autostrăzii s-a majorat la 10 miliarde de euro. Boagiu a precizat la acea dată că noua formă a contractului cu Bechtel aduce statului român o economie de 6 miliarde de euro.
25.000 de oameni
din zona Turzii vor fi afectaţi de închiderea combinatului siderurgic.
Chevron a fost de acord
Compania americană Chevron a acceptat desecretizarea contractelor din România, acestea fiind publicate pe portalul Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale. Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad şi trei perimetre în judeţul Constanţa: Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. Acordurile pentru cele trei perimetre de la malul Mării Negre vizează explorarea, dezvoltarea şi exploatarea acestora.
Flavia HIDIŞAN
