A scăzut calitatea vieţii în Cluj
- Scris de Bogdan Vasilescu
- 31 Oct 2010, 22:17
- Economie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Creşterea indicilor de producţie şi o balanţă comercială mai echilibrată nu au produs efecte pozitive în privinţa salariilor şi a numărului de angajaţi.
Principalele ramuri industriale ale Clujului au început să îşi revină pe parcursul acestui an, în comparaţie cu situaţia critică în care ajunseseră în 2009. Cu toate acestea, calitatea vieţii clujenilor şi indicatorii sociali s-au deteriorat.
Exporturi în creştere şi o rată a şomajului la acelaşi nivel cu 2009. La atât se reduc veştile bune despre economia Clujului, prezentate de Direcţia Regională de Statistică (DRS). Semnalele negative sunt concludente: aproape 14.000 de persoane au ieşit din câmpul muncii în ultimul an, puterea de cumpărare a scăzut cu 12%, iar numărul salariaţilor a ajuns egal cu cel al pensionarilor. În primele opt luni, producţia industrială a judeţului a crescut cu 25,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cifra de afaceri din industrie a înregistrat o creştere de 31,2%. Şi la capitolul comerţ internaţional evoluţia a fost una favorabilă.
Datele DRS arată o creştere a exporturilor judeţului în primele şase luni cu 63% faţă de anul trecut, până la un miliard de euro. Pe parcursul primului semestru au crescut şi importurile, cu 48,6%, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2009. “Chiar dacă balanţa de comerţ exterior a judeţului este una deficitară, se constată în ultima vreme o creştere mai accentuată a exporturilor”, menţionează conducerea DRS. Deşi firmele au reuşit să exporte produse farmaceutice şi alimentare, articole din mase plastice sau hârtie, cartoane sau articole de îmbrăcăminte, maşinile echipamentele şi aparatele electrice au dominat exporturile, cu 77,2% din total. Importurile au fost reprezentate cu precădere de carne, cereale, seminţe, combustibili, produse farmaceutice, aparate şi echipamente electrice (59,3% din total).
Analiştii economici şi managerii văd o problemă în această specializare excesivă a Clujului şi susţin o promovare mai bună a zonei pe plan extern, pentru atragerea de noi investiţii. “Pe termen mediu şi lung este un pericol concentrarea exporturilor pe câteva ramuri, mai ales când este vorba despre aparatura electrică, prin care Clujul concurează cu oraşe din întreaga lume. În cazul unei contracţii economice s-a văzut în timp că singura soluţie a acestor zone dependente de o specializare este migraţia forţei de muncă”, spune analistul economic Andrei Rădulescu, de la Target Capital. “Nu doar echipa este un factor şi un motiv de promovare pentru Cluj. Investiţiile şi realizările de aici ar trebui să atragă noi investiţii. Economia Clujului înseamnă servicii bancare, produse farmaceutice, servicii de tehnologia informaţiei. Mai este loc de promovare”, spune Dragoş Damian, director general al producătorului farmaceutic Terapia Ranbaxy.
Un pensionar la un salariat
Numărul salariaţilor din judeţ a scăzut în primele opt luni, faţă de aceeaşi perioadă din 2009, cu 13.689 de persoane, până la 193.991 de persoane. S-a redus şi salariul mediu net, de la 1.427 lei în august 2009 la 1.357 de lei în 2010. Raportul dintre indicele de creştere a câştigului salarial şi indicele preţurilor de consum în august 2010 faţă de august 2009 a fost de 88,39%, ceea ce arată că salariul real sau puterea de cumpărare s-a diminuat cu 11,61%. Numărul pensionarilor a ajuns, la sfârşitul trimestrului doi, la 161.030. “În trimestrul al doilea din 2010, la 1,2 salariaţi revenea un pensionar, iar în 1990 raportul era de 3,2 salariaţi la un pensionar”, arată datele DRS.
Exporturi în creştere şi o rată a şomajului la acelaşi nivel cu 2009. La atât se reduc veştile bune despre economia Clujului, prezentate de Direcţia Regională de Statistică (DRS). Semnalele negative sunt concludente: aproape 14.000 de persoane au ieşit din câmpul muncii în ultimul an, puterea de cumpărare a scăzut cu 12%, iar numărul salariaţilor a ajuns egal cu cel al pensionarilor. În primele opt luni, producţia industrială a judeţului a crescut cu 25,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cifra de afaceri din industrie a înregistrat o creştere de 31,2%. Şi la capitolul comerţ internaţional evoluţia a fost una favorabilă.
Datele DRS arată o creştere a exporturilor judeţului în primele şase luni cu 63% faţă de anul trecut, până la un miliard de euro. Pe parcursul primului semestru au crescut şi importurile, cu 48,6%, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2009. “Chiar dacă balanţa de comerţ exterior a judeţului este una deficitară, se constată în ultima vreme o creştere mai accentuată a exporturilor”, menţionează conducerea DRS. Deşi firmele au reuşit să exporte produse farmaceutice şi alimentare, articole din mase plastice sau hârtie, cartoane sau articole de îmbrăcăminte, maşinile echipamentele şi aparatele electrice au dominat exporturile, cu 77,2% din total. Importurile au fost reprezentate cu precădere de carne, cereale, seminţe, combustibili, produse farmaceutice, aparate şi echipamente electrice (59,3% din total).
Analiştii economici şi managerii văd o problemă în această specializare excesivă a Clujului şi susţin o promovare mai bună a zonei pe plan extern, pentru atragerea de noi investiţii. “Pe termen mediu şi lung este un pericol concentrarea exporturilor pe câteva ramuri, mai ales când este vorba despre aparatura electrică, prin care Clujul concurează cu oraşe din întreaga lume. În cazul unei contracţii economice s-a văzut în timp că singura soluţie a acestor zone dependente de o specializare este migraţia forţei de muncă”, spune analistul economic Andrei Rădulescu, de la Target Capital. “Nu doar echipa este un factor şi un motiv de promovare pentru Cluj. Investiţiile şi realizările de aici ar trebui să atragă noi investiţii. Economia Clujului înseamnă servicii bancare, produse farmaceutice, servicii de tehnologia informaţiei. Mai este loc de promovare”, spune Dragoş Damian, director general al producătorului farmaceutic Terapia Ranbaxy.
Un pensionar la un salariat
Numărul salariaţilor din judeţ a scăzut în primele opt luni, faţă de aceeaşi perioadă din 2009, cu 13.689 de persoane, până la 193.991 de persoane. S-a redus şi salariul mediu net, de la 1.427 lei în august 2009 la 1.357 de lei în 2010. Raportul dintre indicele de creştere a câştigului salarial şi indicele preţurilor de consum în august 2010 faţă de august 2009 a fost de 88,39%, ceea ce arată că salariul real sau puterea de cumpărare s-a diminuat cu 11,61%. Numărul pensionarilor a ajuns, la sfârşitul trimestrului doi, la 161.030. “În trimestrul al doilea din 2010, la 1,2 salariaţi revenea un pensionar, iar în 1990 raportul era de 3,2 salariaţi la un pensionar”, arată datele DRS.
DISTRIBUIE
Comenteaza
