5.000 de clujeni plecaţi în exod
- Scris de Bogdan Vasilescu
- 04 Feb 2011, 23:29
- Economie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Topul ţărilor preferate pentru un loc de muncă în 2010 a fost: Anglia, Germania, Italia, Franţa. Persoanele cele mai interesate sunt cele fără calificare sau fără studii superioare.
Transilvania s-a situat anul trecut pe a doua poziţie în ţară la numărul persoanelor “exportate”: 45.000. Judeţul Cluj a ocupat locul 7 la nivel naţional, iar pe lista destinaţiilor preferate de clujeni se află Marea Britanie, Germania, Italia şi Franţa.
Salariile cu mult mai mari oferite de angajatorii străini sau perspectiva unui trai mai bun au fost principalele motiv pentru care clujenii, indiferent de pregătire sau de experienţă, au decis să părăsească ţara. Potrivit unei statistici întocmite de portalul Tjobs.ro, specializat în publicarea ofertelor de muncă în străinătate, 3,56% dintre solicitările la nivel naţional au venit din judeţul Cluj. Raportat la numărul total al românilor plecaţi în 2010, rezultă că aproape 5.000 de clujeni s-au dus să muncească peste graniţă. Clujul se situează pe locul 7 la nivel naţional după Bucureşti (13,18%), Constanţa (8,53%), Prahova (5,02%), Timişoara (4,58%), Iaşi (4,07%) şi Braşov (4,0%). Calculele Tjobs.ro indică faptul că 138.000 de români au plecat efectiv în străinătate în 2010.
Au existat 600.000 de CV-uri depuse la anunţurile angajatorilor străini, iar peste un milion de persoane au vizitat site-ul Tjobs în căutarea unui loc de muncă. Pe regiuni, cei mai mulţi români plecaţi în străinătate au provenit din Muntenia (38,95%) şi din Transilvania (33,60%, adică 45.000 de persoane). Moldovenii au plecat în proporţie de 17,5%, iar cei din Dobrogea, de 9,95%. “Anul trecut s-a observat o uşoară tendinţă de creştere pe anumite tipuri de meserii; mă refer aici la muncitorii calificaţi, în special din industrie şi construcţii, precum şi la aşa-numitul exod al medicilor. A continuat tendinţa de plecare în rândul absolvenţilor de facultăţi pe care dificultatea găsirii unui loc de muncă în ţară i-a determinat să se orienteze către alte ţări”, a subliniat Claudiu Ploscar, director al agenţiei Adecco Resurse Umane.
În funcţie de ţară şi de domeniul de activitate, salariile oferite românilor s-au încadrat anul trecut între 400 şi 6.000 euro/lună. Cele mai multe posturi oferite în străinătate au fost pentru personal medical şi sanitar (21.941 poziţii vacante), în construcţii (16.637) şi în restaurante (13.735). Inginerii, informaticienii, agricultorii şi bonele s-au aflat, la rândul lor, pe lista celor mai căutate persoane în 2010. Majoritatea ofertelor au venit dinspre ţări din Uniunea Europeană (85%), Orientul Mijlociu (6%) şi Statele Unite ale Americii (4%). Ţările preferate de către cei plecaţi la muncă au fost Marea Britanie, Germania, Italia, Franţa şi Spania, conform Tjobs.
De cele mai bune venituri s-au bucurat cei specializaţi în petrochimie (minimum 3.500 euro/lună), farmacie (3.500- 4.000 de euro), tehnologia informaţiei, în medicină şi inginerie (5.000-5.800 de euro). Acestea nu au fost singurele domenii cu salarii tentante pentru români. În construcţii au existat oferte de până la 5.000 de euro, în transporturi - de maximum 4.600 de euro), iar pentru bucătari, de 5.000 de euro. Cu toate că oferta străinilor poate fi considerată atrăgătoare, indiferent de gradul de pregătire, cei care s-au înghesuit la slujbele din afară au fost în special persoanele fără calificare.
Pentru 2011, reprezentanţii din sectorul resurselor umane se aşteaptă la o uşoară diminuare a fenomenului migrării forţei de muncă. “Anul acesta se anunţă a fi unul mai bun din punct de vedere economic pentru România. Activităţile din industrie, Ford şi Renault în partea de sud, Fujikura şi Nokia aici, la Cluj, vor duce la o uşoară atenuare a tendinţei de plecare în străinătate sau chiar la întoarcerea unora care au plecat şi nu au reuşit să îşi dezvolte peste graniţă o carieră”, consideră Ploscar.
Marea evadare
“Am evadat din «România nimănui» cu speranţa că în Vest lucrurile vor fi altfel. Într-adevăr, aşa este, dar pentru a te insera într-o societate complet diferită, este enorm de greu. Vestul nu ne vrea, doar că eu mă ghidez după zicala «Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau!». Când am plecat din ţară, nu eram conştientă de ceea ce urma să trăiesc: patru luni de coşmar în aşteptarea cărţii de sejur. Am obţinut-o… glorie finală! Acum îmi derulez activitatea de profesor non-titular într-un liceu de la marginea Parisului. Sunt mulţumită, pentru că mi-am îndeplinit visul”, ne-a mărturisit Gabriela Helstern, recent stabilită la Paris.
Salariile cu mult mai mari oferite de angajatorii străini sau perspectiva unui trai mai bun au fost principalele motiv pentru care clujenii, indiferent de pregătire sau de experienţă, au decis să părăsească ţara. Potrivit unei statistici întocmite de portalul Tjobs.ro, specializat în publicarea ofertelor de muncă în străinătate, 3,56% dintre solicitările la nivel naţional au venit din judeţul Cluj. Raportat la numărul total al românilor plecaţi în 2010, rezultă că aproape 5.000 de clujeni s-au dus să muncească peste graniţă. Clujul se situează pe locul 7 la nivel naţional după Bucureşti (13,18%), Constanţa (8,53%), Prahova (5,02%), Timişoara (4,58%), Iaşi (4,07%) şi Braşov (4,0%). Calculele Tjobs.ro indică faptul că 138.000 de români au plecat efectiv în străinătate în 2010.
Au existat 600.000 de CV-uri depuse la anunţurile angajatorilor străini, iar peste un milion de persoane au vizitat site-ul Tjobs în căutarea unui loc de muncă. Pe regiuni, cei mai mulţi români plecaţi în străinătate au provenit din Muntenia (38,95%) şi din Transilvania (33,60%, adică 45.000 de persoane). Moldovenii au plecat în proporţie de 17,5%, iar cei din Dobrogea, de 9,95%. “Anul trecut s-a observat o uşoară tendinţă de creştere pe anumite tipuri de meserii; mă refer aici la muncitorii calificaţi, în special din industrie şi construcţii, precum şi la aşa-numitul exod al medicilor. A continuat tendinţa de plecare în rândul absolvenţilor de facultăţi pe care dificultatea găsirii unui loc de muncă în ţară i-a determinat să se orienteze către alte ţări”, a subliniat Claudiu Ploscar, director al agenţiei Adecco Resurse Umane.
În funcţie de ţară şi de domeniul de activitate, salariile oferite românilor s-au încadrat anul trecut între 400 şi 6.000 euro/lună. Cele mai multe posturi oferite în străinătate au fost pentru personal medical şi sanitar (21.941 poziţii vacante), în construcţii (16.637) şi în restaurante (13.735). Inginerii, informaticienii, agricultorii şi bonele s-au aflat, la rândul lor, pe lista celor mai căutate persoane în 2010. Majoritatea ofertelor au venit dinspre ţări din Uniunea Europeană (85%), Orientul Mijlociu (6%) şi Statele Unite ale Americii (4%). Ţările preferate de către cei plecaţi la muncă au fost Marea Britanie, Germania, Italia, Franţa şi Spania, conform Tjobs.
De cele mai bune venituri s-au bucurat cei specializaţi în petrochimie (minimum 3.500 euro/lună), farmacie (3.500- 4.000 de euro), tehnologia informaţiei, în medicină şi inginerie (5.000-5.800 de euro). Acestea nu au fost singurele domenii cu salarii tentante pentru români. În construcţii au existat oferte de până la 5.000 de euro, în transporturi - de maximum 4.600 de euro), iar pentru bucătari, de 5.000 de euro. Cu toate că oferta străinilor poate fi considerată atrăgătoare, indiferent de gradul de pregătire, cei care s-au înghesuit la slujbele din afară au fost în special persoanele fără calificare.
Pentru 2011, reprezentanţii din sectorul resurselor umane se aşteaptă la o uşoară diminuare a fenomenului migrării forţei de muncă. “Anul acesta se anunţă a fi unul mai bun din punct de vedere economic pentru România. Activităţile din industrie, Ford şi Renault în partea de sud, Fujikura şi Nokia aici, la Cluj, vor duce la o uşoară atenuare a tendinţei de plecare în străinătate sau chiar la întoarcerea unora care au plecat şi nu au reuşit să îşi dezvolte peste graniţă o carieră”, consideră Ploscar.
Marea evadare
“Am evadat din «România nimănui» cu speranţa că în Vest lucrurile vor fi altfel. Într-adevăr, aşa este, dar pentru a te insera într-o societate complet diferită, este enorm de greu. Vestul nu ne vrea, doar că eu mă ghidez după zicala «Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau!». Când am plecat din ţară, nu eram conştientă de ceea ce urma să trăiesc: patru luni de coşmar în aşteptarea cărţii de sejur. Am obţinut-o… glorie finală! Acum îmi derulez activitatea de profesor non-titular într-un liceu de la marginea Parisului. Sunt mulţumită, pentru că mi-am îndeplinit visul”, ne-a mărturisit Gabriela Helstern, recent stabilită la Paris.
DISTRIBUIE
Comenteaza
