2016, cel mai bun an pentru agricultura românească din ultimul deceniu. Business de 24,5 miliarde lei

Agricultura ar putea înregistra, în 2016, cele mai bune rezultate din ultimul deceniu, respectiv un business de 24,5 miliarde de lei, ca urmare a vremii favorabile din primăvară, a investiţiilor din domeniu, relansării consumului şi a evoluţiei preţurilor. Cu peste 12 miliarde de lei peste nivelul de referinţă din 2010, se arată într-o analiză a Dekalb.

După un an 2014 în care agricultura a generat o afacere totală de 20,8 miliarde de lei, în 2015, datele preliminarii indică un business cu peste 1,5 miliarde de lei mai mare, de aproximativc 22,49 miliarde lei, iar pentru 2016 este estimat un rezultat de 24,4 miliarde lei.

Potrivit analizei Dekalb, realizată pe baza datelor financiare depuse de firmele din domeniu la Ministerul de Finanţe, evoluţia pozitivă a cifrei de afaceri vine pe fondul creşterii numărului firmelor care activează în domeniu, de la cultivarea cerealelor, fructelor şi plantelor leguminoase la activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor, n. red).

Se estimează, astfel, că business-urile din agricultură ar urma să treacă în 2016, în premieră, de pragul de 10.000 de firme, faţă de 8.067 în 2010, 9.533 în 2013 şi 9.929 în 2014, ultima referinţă pentru care există date statistice finale.

Cele mai multe firme din agricultură sunt înregistrate în Regiunea Sud-Est (21,15 %), urmată de Sud (19,41%) şi Vest (13,03 %).

Numărul salariaţilor din agricultura românească este prognozat să ajungă, anul acesta, la peste 50.000 de oameni, de la nivelul de 37.656 angajaţi declaraţi oficial în 2010. Spre comparaţie, în 2011 au fost înregistraţi în plată 41.437 de salariaţi, în 2012 au fost 43.997, iar în 2014, ultimul an pentru care există datele finale - 48.066.

"Dincolo de evoluţia financiară a sectorului, am avut, din punct de vedere meteorologic, o primăvară promiţătoare pentru agricultura românească. Luând în calcul şi evoluţia pozitivă a preţurilor, perspectivele sezonului agricol 2016 sunt optimiste, cele mai bune din ultimii ani", afirmă Daniel Stanciu, directorul de marketing al Dekalb.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, prognoza de productivitate a grâului românesc a fost ajustată cu 5,5% în aprilie față de martie la nivelul mediu de 4,02 tone/ha. Acesta este și un maxim istoric în ultimele 26 de sezoane agricole pentru randamentul local al recoltei locale de grâu.

Cifrele arată că piața locală a grâului va avea în 2016/2017 cel de-al cincilea sezon consecutiv de creștere din punctul de vedere al productivității grâului și a patra recoltă consecutivă de grâu ce depășește pragul de aproximativ 7 milioane de tone.

O producţie record se preconizeaza şi în segmentul rapiţei, de 1,3 milioane de tone, în creștere cu 35% față volumul recoltat sezonul anterior, România urmând să devină principalul producător de rapiță de la Marea Neagră.

Potrivit estimărilor oficialilor Bursei Române de Mărfuri, preţurile producţiei agricole se vor menţine în acest an la 150-160 euro/tonă la grâu, 150-155 euro/tonă la porumb, şi de peste 380-390 euro/tonă în cazul rapiţei.

Asocierea, şansa fermierului român

Dincolo de perspectivele financiare ale agriculturii româneşti, analiza citată arată că gradul de fărâmiţare a terenurilor agricole continuă să reprezinte o provocare importantă pentru evoluţia acestui sector. Majoritatea afacerilor din agricultură se derulează pe suprafeţe de până la 500 ha, în timp ce fermele mari, cu peste 2.000 hectare, reprezintă doar 6% din totalul companiilor.

România este a treia ţară din Uniunea Europeană ca grad de fărâmiţare a terenurilor agricole, după Malta şi Cipru. Avem 830.200 de exploataţii agricole de 1-5 ha fiecare, ocupând aproape o cincime din suprafaţa agricolă totală a României. Cele 639 de societăţi importante din agricultura românească au raportat, în 2014, o cifră de afaceri de 14,8 miliarde de lei, în timp ce firmele ce deţin sub 500 ha au adunat numai 1,7 miliarde de lei.

În condiţiile unui lanţ economic plin de provocări, generate de blocajul financiar şi de accesul dificil la creditare, asocierea în agricultură reprezintă o posibila soluţie pentru cei care vor să dezvolte un business predictibil şi sustenabil. „Cunoscând istoricul şi mentalitatea românească, totuşi este o soluţie pe care micii fermieri ar trebui să o analizeze" afirmă Stanciu.

Durata medie de încasare a creanţelor în cazul firmelor mici a fost, în 2014, în medie de 669 de zile. La firmele mari, acest indicator nu a depăşit 142 de zile. La fel, durata medie de plată a datoriilor curente a fost de 1725 de zile în cazul firmelor mici, faţă de 416 zile (500-2.000 ha), respectiv 303 zile (peste 2.000 ha).

Datele statistice din 2014 arată că doar 12% dintre companii şi-au achitat datoriile în mai puţin de 90 de zile, iar 39% au avut dificultăţi în ceea ce priveşte obligatiile financiare pe termen scurt.