Multinaţionalele Clujului susţin financiar Capitala Culturală Europeană

Multinaţionalele Clujului susţin financiar Capitala Culturală Europeană
Oamenii de afaceri străini vor să se alăture proiectului pentru a creşte şansele Clujului de a câştiga titulatura care le-ar aduce beneficii financiare pe termen lung.

Reprezentanţii mediului de afaceri şi-au anunţat susţinerea pentru proiectul Cluj Capitală Culturală Europeană (CCE) 2020 în cadrul unei întâlniri organizate între administraţia locală şi investitorii străini.

Afaceriştii germani se implică

“Până acum s-au aliniat proiectului CCE 2020 universităţile, centrele de cultură şi religie, organizaţiile civice, sfera politică şi administrativă a oraşului, dar nu şi mediul economic”, au explicat reprezentanţii Cluj International Club (CIC). La iniţiativa Asociaţiei Eureka (clubul oamenilor de afaceri maghiari din Cluj) de susţinere din partea mediului de afaceri a proiectului CEE 2020 s-au alăturat CIC, Dutch Business Club, Clubul Economic German Nordtransilvănean, British Business Group of Transylvania şi Spanish Business Club. Sprijinul pe care oamenii de afaceri l-ar putea aduce se referă la expertiză, dar s-ar putea materializa şi în contribuţii financiare, explică reprezentanţii mediului de business.

Specialiştii-oamenii de afaceri

“Oamenii de afaceri sunt cei care ştiu cel mai bine cum se gestionează bugete mari, pot să vină cu expertiză, ştiu să stabilească strategii şi în general pot să contribuie la tot ce înseamnă acţiuni de business. Până la urmă un astfel de proiect este similar unui proiect de afaceri. Inclusiv cu resurse financiare ne-am oferit să contribuim”, a menţionat Adam Ambrus, director al companiei Nervia şi membru al Eureka. Prima acţiune ar putea fi sprijinirea asociaţiei în amenajarea noului sediu. Oamenii de afaceri pot face şi lobby la nivel internaţional pentru Cluj. Deşi până acum interesul oamenilor de afaceri locali a fost timid, reprezentanţii companiilor recunosc că titlul de CCE 2020 reprezintă o miza economică importantă pentru oraş.

Beneficii pe termen lung

“Este foarte important să ne construim o imagine bună. Pe termen lung, e rentabil şi pentru afacerile de aici, şi pentru atragerea de alte proiecte. Dacă discuţi cu un fond de investiţii interesat de zonă, să ai o imagine bună poate să te ajute enorm. Ai avantaj mai mare dacă există o percepţie pozitivă despre oraş decât dacă acesta are o imagine întunecată. Apoi, toţi cei cu activitate în zona de restaurante, puburi, hoteluri, apartamente vor avea clienţi luni întregi. Se vor putea atrage fonduri pentru infrastructura de transport, dar şi pentru reabilitarea patrimoniului, pentru continuarea amenajării centrului”, a amintit Ambrus. Primul pas a fost doar o declaraţie de intenţie, însă pentru finalul săptămânii este programată o nouă întâlnire între reprezentanţii mediului de afaceri şi cei ai Asociaţiei Cluj-Napoca CCE 2020, când urmează să se stabilească şi un calendar de lucru concret.

Întrecere între companii

Prin Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Clujean, companiile cu activitate în domeniu au început demersurile pentru câştigarea titulaturii. Turismul clujean va avea de câştigat înainte de momentul în care Clujul va deţine această titulatură, dar mai ales după anul în care oraşul va fi CCE 2020, susţin operatorii din domeniu. Ei consideră că aceasta este o şansă pentru Clujul de turism de afaceri să câştige şi turişti pe alte linii de activitate. Oamenii de afaceri implicaţi au susţinut că obţinerea titulaturii este cel mai important proiect cu miză economică pe termen lung pentru Cluj. “Dacă Clujul prinde titlul de CCE în 2020-2021, Clujul va fi capitală economică în regiune încă 50 de ani”, a declarat Dragoş Damian, membru în consiliul director al Asociaţiei Cluj-Napoca 2020 CCE.

Protocol
de susţinere
a investiţiilor străine

CIC şi departamentul de investiţii străine al Primăriei Cluj-Napoca au organizat în clădirea Casino din Parcul Central un forum de afaceri. La întâlnire au participat primarul, viceprimarii şi consilierii locali, dar şi reprezentanţi ai unor companii sau instituţii ca Pffizer, Steelcase, Fencs Industries, PricewaterhouseCoopers, Yonder, Deloitte, Farmec, Psihoselect, EVOdesign, Şcoala Internaţională Cluj. Printre invitaţi s-au numărat consuli ai Franţei, Olandei şi Ungariei şi reprezentanţi ai Consiliului Britanic, Institutului Francez şi Centrului Cultural German. Cu acest prilej, a fost semnat un protocolul de susţinere a investiţiilor străine dintre autorităţile locale şi CIC.

 

 

 

Comenteaza