Berea de Cluj renaşte în Baciu FOTO

Ursus s-a mutat la Buzău, iar de la germani a trecut la sud-africani, iar acum, la japonezi. O nouă generaţie de berari clujeni vrea să reînnoade tradiţia, dau nu în spirit industrial, ci cu o bere făcută artizanal.

Ferencz Vigh a lucrat ca jurist la societatea Electrosigma, pentru omul de afaceri Arpad Paszkany, însă la un moment dat a simţit nevoia să o ia pe cont propriu, în cu totul alt domeniu. „Soţia mea a fost într-un team building la Praga; ea nu era băutoare de bere, dar când s-a întors de acolo a zis că aşa bere nu a gustat în România.

Atunci ne-a venit ideea să producem o astfel de bere artizanală. Am cooptat un tehnolog de la Miercurea Ciuc şi încă doi asociaţi, un economist şi un antreprenor, dintre care ultimul a venit, cum se zice, cu banii de acasă.

Am făcut mai multe sortimente beri de tip ale, pe care acum le producem la sticlă în Ungaria, în regim de închiriere, pentru a testa reţetele, iar în trei luni sperăm să obţinem toate autorizaţiile ca să putem să producem aici”, spune întreprinzătorul clujean.

Bere cosmică pe platforma din Baciu

„Am studiat vechile cărţi britanice şi am creat patru tipuri originale de bere, din combinarea diferitelor tipuri de malţ şi de hamei, alături de apă şi de drojdie. Din păcate, aceste culturi se fac doar pe câteva mii de hectare în România, iar la noi este o singură fabrică de malţ, la Focşani, care produce pentru berile industriale şi nu are calitatea superioară pe care o vizăm noi. În consecinţă, materia primă o luăm din Anglia.

Cele patru variante de bere sunt una clasică, asemănătoare Pilsen-ului, una neagră, mai amăruie, cu un gust asemănător cafelei, ambele la 4,5%, una mai tare, de 6,5%, cu aromă de nucă şi de prună prăjită, şi una roşiatică, având aromă de vişină. Procedeul de fermentare este de 28 de zile, mult mai îndelungat decât al berii industriale, care se scoate aproape instant”, remarcă tehnologul Gyorgy Tanko. 

Designul etichetelor a fost realizat de către un artist pasionat de astronomie, care s-a specializat în Franţa cu ajutorul cosmonautului Dorin Prunariu, denumirile şi conceptul grafic sunt în consecinţă - Phaza Lunii, Pitica Roşie, Ursa Mare, Gaura Neagră - iar produsele poartă numele generic de Bere a la Cluj.

Microberăriile au succes european

Pentru înregistrarea acestora la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărcii, întreprinzătorii clujeni au în vedere accesarea de fonduri europene. Investiţia într-o fostă hală a fabricii de carne Carpimez s-a ridicat la 125.000 de euro, care a presupus amenajarea spaţiului şi achiziţionarea utilajelor din Italia şi China. 
 
Capacitatea de producţie se va ridica la 3.500 de litri pe lună, iar berea va fi livrată atât în pub-uri şi restaurante locale, cât şi într-un lanţ de magazine. Aceasta va fi ambalată în butoaie de 20-30 de litri, pentru a fi servită la halbă, cât şi în sticle, însă va avea un termen de valabilitate mai redus decât berea industrială.

Tendinţa de înfiinţare de fabrici artizanale şi de microberării prinde contur în România. La Cluj există o microberărie la Klausen Burger, iar o unitate de producţie va fi înfiinţată în zona industrială. În general, microberăriile produc între 1.000 şi 8.000 de litri, iar cele mai cunoscute din ţara noastră, precum Zăganu sau Terapia, ajung şi la 20.000 de litri. Dacă în România sunt doar 14 microberării, în Ungaria numărul acestora a ajuns la 80, iar în Cehia, la peste 300.  
 
Festival naţional al berii artizanale
 
70 de sortimente de bere şi de cidru au fost prezente anul acesta la Bucharest Craft Beer Festival din Bucureşti, printre şi care berea făcută la Cluj, iar  producătorii locali au îndemnat publicul să le testeze. Printre aceştia s-au mai numărat Bere Cazino, Bereta TM, Clinica de Bere, Csiki Sör, Ground Zero, Hop Hooligans, Nemțeana, Sikaru, Perfektum, Zăganu, 1717 Bere Artizanală, Glarus. 
 
Două fabrici Ursus închise  la Cluj
 
Vechea berărie din Turda, construcție industrială realizată în anii 1796-1814, la comanda unui evreu înstărit, a fost cumpărată ulterior de omul de afaceri Herman Auslander, închisă în timpul celui de-al doilea război mondial, iar apoi aici s-a produs berea Ursus. În 1992 a fost preluată de Brau und Brunnen (Germania), iar în 1996, de South African Breweries (SAB), care a dezafectat-o, producţia fiind mutată la Cluj-Napoca. Aceasta a închis ulterior şi fabrica din Cluj, de unde a concediat 150 de angajați, motivând scăderea cererii şi locaţia improprie producţiei. În locul ei au apărut un restaurant, un club, un ansamblu de locuinţe şi spaţii comerciale. Berea Ursus se fabrică acum la Buzău.  
 
„Ursus era iniţial o bere de Cluj, apoi a ajuns să fie produsă de sud-africani, apoi de japonezi, iar cei de acolo se uită doar la cifre. Asta este soarta berii industriale. Poate era altfel era dacă proprietarii erau români”
Ferencz Vigh, producător de bere