Premiera „Caligula”, cu muzică maramureşeană, aseară la Teatrul Maghiar

Premiera „Caligula”, cu muzică maramureşeană, aseară la Teatrul Maghiar
Câteva sute de persoane au asistat miercuri seară, în sala mare a Teatrului Maghiar de Stat Cluj, la premiera spectacolului „Caligula”, după Albert Camus, în regia lui Mihai Măniuţiu.

Regizorul a surprins cu decorul ales, în care piese centrale au fost câteva instrumente specifice parcurilor de joacă pentru copii, un tobogan uriaş, hintă şi balansoar.

O altă „surpriză" a constituit-o muzica aleasă, maramureşeană, presărată pe parcursul mai multor pasaje scenice.

De precizat că regizorul a mai montat spectacolul „Caligula", în 1996, la Teatrul Bulandra, astfel că a avut avantajul (sau dezavantajul) exploatării anterioare a piesei.

După cum a precizat Mihai Măniuţiu într-un interviu realizat de Andras Visky, care a semnat dramaturgia şi publicat în caietul-program al spectacolului, există o diferenţă de concepţie între cele două spectacole.

Spre deosebire de spectacolul de la Bulandra, când în privinţa Drusillei accentul cădea pe „sora-amantă", de această dată accentul a fost pus pe Drusilla, „sora-copil", a explicat regizorul, care a adăugat că în opinia sa spectacolul de la Cluj este „cu un accent mai pronunţat dostoievskian".

Totodată, regizorul, conform spuselor sale, a încercat să întruchipeze prin jocul lui Aron Dimeny - impresionant ca prestaţie actoricească - un „Caligula bufon şi mistic care încearcă să transforme lipsa de sens în cel mai important mister al vieţii - şi merge pe această cale până la ultimele consecinţe, ultimele consecinţe fiind distrugerea şi autodistrugerea".

Coerenţa şi economia de artificii scenice - decorul principal rămâne practic acelaşi pe tot parcursul piesei - jocul actorului principal şi al Imolei Kezdi, accentuarea perspective filosofice, chiar dacă dilematică, a piesei, par principalele atuuri ale montării.

În plus, un moment reuşit în mod special, cel puţin ca efect scenic şi ca mister, este cel în care Caligula şi Scipio stau la marginile unei roate-jucărie metalice, în interiorul căreia arde o hârtie.

În schimb, în special în partea a doua, spectacolul devine pe alocuri monoton, cu intrări şi ieşiri repetate ale aceloraşi personaje, într-un mod oarecum similar.

Chiar dacă spectacolul nu abundă în violenţă, există totuşi unele scene de o violenţă ridicată, dintre Caligula şi Caesonia, ce justifică nerecomandarea reprezentaţiei tinerilor cu vârste sub 14 ani.

Reprezentaţia, la care au asistat numeroase personalităţi din mediul cultural clujean, între care Tompa Gabor, Ruxandra Cesereanu, Liviu Maliţa, a fost aplaudată îndelung la final.

 

Comenteaza