Povestea "sângeroasei contese" Erzsébet Báthory, duminică, pe scena Operei Maghiare din Cluj

Dincolo de controversele istorice care însoţesc povestea "sângeroasei contese" cum a fost supranumită Erzsébet Báthory, personalitatea acesteia rămâne într-un con de umbră. Un mister încă neelucidat, inspirator pentru compozitorul György Szomor libretistul Tibor Miklós şi Péter Pejtsik care a semnat orchestraţia, în a crea un spectacol de mare anvergură angrenând un colectiv de 150 de artişti.

Musicalul, construit după legităţile intrigii unui roman poliţist este privit din perspectiva anchetatorului care porneşte în elucida misterul din jurul vieţii şi morţii contesei Erzsébet Báthory. Din 1614 când a murit întemniţată în propriul castel, până astăzi, legendele au prins viaţă dând naştere unui număr impresionant de creaţii artistice muzicale, documentare, biografii, filme, cărţi de ficţiune, albume de muzică până şi păpuşi sau logo-uri, tricouri şi postere, industria mass-media fabricând un adevărat brand.

În centrul tuturor acestor mituri se află imaginea unei femei cu o personalitate dominatoare, pasională şi temperamentală a cărei obsesie pentru frumuseţea şi tinereţea veşnică a condus-o, spune legenda, către înfăptuirea a nici mai mult nici mai puţin decât 650 de victime, tinere fecioare, în a căror sânge se spune că se scălda, pentru a-şi păstra prospeţimea tinereţii. Multipele faţete ale legendelor, puse faţă în faţă cu o realitate interpretabilă îşi schimbă irizaţiile negative. Contesa Báthory a fost una dintre cele mai bogate şi influente femei din vremea sa. Averea sa era râvnită de mulţi rivali. Femeile, în vremea respectivă nu putea primi prerogativele puterii unui bărbat, drept pentru care în urma morţii soţului ei nu a avut voie să se ridice la pretenţiile unui nobil-bărbat. Fiind o femeie deosebit de inteligentă şi educată (vorbea patru limbi spre deosebire de mulţi nobili care erau analfabeţi) a fost capabilă să-şi administreze singură averea. Frumoasă şi pasională, se pare că a avut mai mulţi amanţi, şi refuzând să se căsătorească a ultragiat curtea nobiliară şi mai ales, biserica. Se pare că nici una dintre acuzaţiile aduse acesteia nu a fost probată legenda şi mitul construindu-se în imaginarul colectiv. Finalul piesei are un deznodământ neaşteptat pe care vă invităm să-l descoperiţi!

Pentru realizarea acestui spectacol, regizorul maghiar Bertalan Bagó a mobilizat o echipă de peste 150 de oameni: solişti, balerini, actori, instrumentişti, corişti, personal de scenă, efectele scenice luminile, decorurile create de Rita Vereckei fiind spectaculoase, la fel şi costumele realizate de Borbála Kiss, precum şi mişcarea scenică ce poartă semnătura coregrafului maghiar Péter Novák. Conducerea muzicală este asigurată de dirijorul Szabolcs Kulcsár.

Spectacolul este titrat în limba română.