Pictorul Adrian Ghenie, "dezastru" ca emigrant, artist de talie mondială: cei de la Academia din Cluj m-au lăsat în pace VIDEO

Adrian Ghenie, pictorul căutat de specialişti pentru valoarea artistică şi modul în care abordează teme de istorie recentă, ale cărui lucrări se vând cu zeci sau chiar sute de mii de dolari, în Europa şi America şi-a încercat mai întâi norocul ca emigrant, în Austria.

"Am eşuat complet ca emigrant, am fost un dezastru, la fel ca alţi colegi. Ne-am întors cu planurile năruite, nu aveam nicio perspectivă. După întâlniri repetate la cafea şi bere, ne-am decis să înfiinţăm propria noastră entitate", povesteşte artistul, co-fondator al Galeriei Plan B, într-o serie de video-uri difuzate de San Francisco Museum of Modern Art (SFMOMA) cu ocazia expoziţiei deja faimoase, deschise din septembrie 2012 până la finele anului trecut la muzeul amintit.

În 2005 Ghenie şi-a luat cariera artistică în propriile mâini şi împreună cu mai mulţi colegi de generaţie a pus bazele unui grup nou de artişti, iar alături de Mihai Pop a înfiinţat Plan B. Pictorul îşi spune povestea într-o serie de video-uri realizate de muzeul de artă modernă SFMOMA din San Francisco, disponibile pe YouTube.

Urmăriţi mai jos câteva extrase din relatările lui Ghenie despre pregătirea sa artistică de la Cluj, înfiinţarea Plan B şi pictarea lui Ceaşescu.

"Clujul e un oraş dezvoltat din punct de vedere al educaţiei - cu una din cele mai mari universităţi din ţară - şi economic. E ca un fel de Los Angeles sau San Francisco pentru România, dar Academia (de Arte, n.red.) era un pic rămasă în urmă, nu erau capabili să îţi ofere o imagine a ceea ce se întâmplă în vest şi în lume în general, pentru că erau limitaţi", povesteşte Adrian Ghenie, unul din protagoniştii deja faimoasei expoziţii internaţionale de grup "Six lines of flight", ce a avut în centru şase centre de artă contemporană de la nivel mondial, între care şi Cluj-Napoca, găzduită la finele anului trecut de SFMOMA San Francisco.

Artistul, discret din punct de vedere al apariţiilor în media, povesteşte într-o serie de trei video-uri difuzate de organizatorii expoziţiei, despre dificultăţile de a ţine ritmul cu ceea ce se întâmplă în arta contemporană în lume, respectiv despre anii săi de facultate la Cluj.

"Provin dintr-un oraş mic, din Nord, lângă graniţa cu Ucraina (Baia-Mare, n.red.), iar singurul loc unde puteai găsi ceva despre artă era un magazin <antic>. Puteai găsi tot ce vrei despre arta clasică, de la greci la Rembrandt, sau Picasso, dar nu şi ceva despre arta contemporană în adevăratul sens al cuvântului. Pentru că era singura mea sursă, am fost fascinat, dar am avut tot timpul sentimentul că nu am idee despre arta contemporană. Consumi ceea ce ai dar ai sentimentul că afară este mult dar nu ai acces", arată artistul.

Născut la Baia Mare, în 1977, Adrian Ghenie a studiat la Universitatea de Arte şi Design din Cluj, unde l-a avut profesor pe Ioan Sbârciu, fost rector al instituţiei.

"Voi fi recunoscător pentru faptul că au realizat (cei de la universitatea de artă din Cluj, n.red.) că sunt un pic <fără idei>, aşa că în loc să mă înveţe ceva greşit sau să mă îndrume pe un traseu anume au fost de acord să mă lase în pace. Oamenii, în special cei din Vest au ideea aceasta greşită că dacă studiezi pictura într-o fostă ţară comunistă te vor învăţa realism socialist. De fapt a fost exact invers. Profesorii mei erau mai apropiaţi de arta abstractă. Noi însă vroiam să facem artă figurativă", mai explică pictorul.

Co-fondator al Plan B
În 2005 Ghenie a înfiinţat împreună cu curatorul Mihai Pop Galeria Plan B, "spaţiu de producţie şi expunere de artă contemporană", care promovează totodată artişti români mai deosebiţi din ultimii 50 de ani, care nu s-au bucurat de expunere internaţională. Din 2008 galeria s-a extins la Berlin, Germania şi le-a oferit o expunere mai bună artiştilor contemporani români - Adrian Ghenie, Ciprian Mureşan, Şerban Savu şi Marius Bercea, Victor Man fiind câţiva dintre ei - aducându-i în atenţia curatorilor şi criticilor de artă importanţi din Europa şi nu numai. Prin prisma galeriei, Ghenie şi Pop sunt şi iniţiatori ai proiectului artistic Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca, devenit deja cunoscut la nivel naţional şi internaţional.

"Plan B a fost fondată în 2005. După ce am absolvit Academia m-am mutat în Austria, la Viena, pentru doi ani. Am eşuat complet ca emigrant, am fost un dezastru. Nu a fost doar cazul meu. Şerban Savu a fost în Italia, a fost un dezastru. Victor (Victor Man, n.red.) la fel. 2005 a fost anul când ne-am întors toţi la Cluj, dărâmaţi şi rataţi complet. Eu locuiam cu mama, ei locuiau cu mamele lor. Era destul de patetic, 27 de ani şi te-ai întors. Planurile ţi se năruiesc. Nu ai nicio perspectivă. Te-ai întors într-un oraş unde nu este nicio structură. Ne-am întâlnit, la bere, la cafea şi am discutat:  <ce vom face acum>? Răspunsul era destul de evident. <Vom construi propria noastră entitate>. Şi entitatea asta va avea probabil două sau trei funcţii principale: în primul rând va fi un loc unde putem bea beri şi unde să ne împărtăşim eşecul; în al doilea rând vom încerca să facem un program şi să intrăm în legătură cu alţi oameni care fac acelaşi lucru, pentru că ştiam că în Ungaria este probabil la fel, în Cehia, în Polonia. Nu am avut aşteptări prea mari. Eram foarte obişnuiţi cu ideea de a pierde, de a fi un ratat, încât doar am făcut-o, fără neapărat o ambiţie. Ambiţia a apărut încet, când am realizat că ar putea fi ceva ce care să meargă. A fost o întreagă mişcare. Peste tot în Est, am realizat că mulţi oameni din Vest le-ar plăcea să vină să viziteze, dar dacă nu găsesc ceva organizat, pe cineva cu care să vorbească, un nume, un website, ştii Clujul, dacă nu ai pe cineva în interior...", explică artistul.

Ecou pozitiv

Ghenie este convins că în situaţie de impas a aduna mai mulţi oameni împreună şi a gândi un proiect poate fi o soluţie: "După ce am făcut-o (Plan B, n.red.) s-a întâmplat ceea ce într-un fel ne aşteptam: oamenii au început să vină şi să întrebe. Dacă simţi că eşti complet deconectat, că lumea e departe şi nu ai nicio şansă, organizează ceva. Organizează o biserică, un partid, o galerie; pune oameni împreună într-un grup cu un nume sau ceva şi încearcă să construieşti un program şi trimite mesaje. Şi mai devreme sau mai târziu cineva le va primi şi va fi curios să te viziteze şi vei avea o conexiune. Şi trebuie să explorezi conexiunea aceea şi apoi în câţiva ani, dacă faci ceva interesant atunci ai o bază, atunci eşti <în interior>", arată pictorul.

L-a pictat pe Ceauşescu

Artistul a realizat un prim portret al lui Nicolae Ceaşescu, în 2008, la solicitarea colegului său de generaţie Ciprian Mureşan, şi el unul dintre artiştii clujeni cunoscuţi la nivel internaţional.

"A fost ideea lui Ciprian Mureşan, pornind de la faptul că nu exista nicio pictură bună a lui Ceauşescu. Mergi la muzeul din Bucureşti şi vezi mii de portrete dar niciunul nu este un portret bun de bărbat. M-a întrebat cum l-aş face acum (în 2008, n.red.) ca pictor, cu o carieră, la nivel internaţional, în 2008, după ce ai locuit în România, te pricepi la pictură, eşti interesat de pictură, încât rezultatul să fie valid astăzi, să fie o pictură contempoorană", a explicat Ghenie.

Artistul a precizat că tabloul pictat pentru Ciprian Mureşan a fost realizat după o poză oficială, însă a fost interesat să exploreze încărcătura emoţională a momentului judecării, respectiv al execuţiei lui Nicolae Ceauşescu, filmate şi difuzate în timpul revoluţiei din 1989, ipostaza în care a fost înfăţişat fostul conducător al statului contrazicând imaginea sa de până atunci.

"Am folosit pentru toate portretele mele cu Ceauşescu, cu excepţia unuia sau două, imaginile din proces, pentru că sunt atât de bogate", a precizat artistul.

Tablouri vândute pe sume uriaşe
Cariera internaţională a lui Adrian Ghenie se află pe un trend evient ascendent. După ce două dintre lucrările sale au fost achiziţionate în 2011 cu preţuri între 12.000 - 15.000 de euro, în 2012 tabloul "Studiu pentru bătaia cu plăcinte" s-a vândut cu 52.764 de euro, la Casa de licitaţii Tajan din Paris. În luna februarie a anului în curs lucrarea "Dr. Mengele 2" a fost achiziţionată la o licitaţie organizată de casa Sotheby's din Londra cu peste 140.000 de euro (peste 190.000 de dolari), sumă de peste 3 ori mai mare decât valoarea estimată iniţial. De asemenea cele 13 tablouri ale sale din cadrul unei expoziţii vernisate în martie 2013 la Galeria Pace din New York s-au vândut încă înainte de vernisaj cu preţuri între 65.000 - 350.000 de dolari fiecare, notează publicaţia Wall Street Journal SUA în ediţia electronică. Artistul a precizat pentru ziarul amintit că se teme de efectul pe care îl au licitaţiile asupra preţurilor lucrărilor sale: "Parcă e un spirit rău trezit de sumele acestea uriaşe de bani", a precizat Ghenie.

Stil comparat cu cel al lui Francis Bacon
Adrian Ghenie abordează adeseori teme legate de istoria recentă, persiflând totalitarismul. Dincolo de valoarea artistică a lucrărilor sale, majoritatea covârşitoare picturi, dar şi instalaţii, abordarea unor teme "tari" este unul din elementele ce sporesc interesul audienţei şi al specialiştilor pentru lucrările sale. Artistul a mărturisit că un moment de "revelaţie artistică" pentru el l-a reprezentat seria de picturi inspirate de un sketch-ul "In the Sweet Pie and Pie, al grupului de comedianţi Three Stooges, în care personajele sunt protagonişti ai unei bătai generale cu plăcinte / "pie fight".

Stilul artistului este comparat cu cel al celebrului pictor irlandez Francis Bacon (1909-1992), figură emblematică a artei secolului XX. "Compararea pictorului român cu marele pictor englez ce a transformat portretul în carnagiu nu identifică un emul, ci un nume nou şi forţa unui artist ce se impune năvalnic, şocant, irepresibil. Diferenţa ţine de psihicul celor doi şi de admininistrarea coşmarelor. Bacon era posedat, sfâşiat de iadul interior şi experienţele limită, de moartea năprasnică a celor doi parteneri care a însoţit două din marile lui expoziţii. Adrian Ghenie nu face parte din apocalipsa portretelor sale, pictate la rece, cu o poftă de joacă pusă în evidenţă în spiritul post-post dadaist. E un jucător lucid, inteligent. Un regizor care transformă judecăţile de apoi în studii de umilire sub masca amuzamentului şi de-dramatizării", explică scriitoarea Doina Uricariu, directoare a ICR New York, într-un articol publicat pe cotidianul.ro.

Adrian Ghenie lucrează în prezent la Cluj şi Berlin, mai recent şi la pLondra şi este reprezentat atât de Galeria Plan B cât şi de alte patru galerii şi muzee din străinătate. Artistul este implicat şi în alte proiecte independente, fiind unul din mecena festivalului "Making Waves" de la New York, dedicat promovării filmului românesc în metropola nord-americană.