Ministerul Culturii lasă Clujul de izbelişte

Trăim în oraşul ce urmează ca în 2021 să devină capitală culturală europeană, însă Opera şi Teatrul Român din Cluj nu reuşesc să funcţioneze la adevăratul lor potenţial din cauza nepăsării Ministerului Culturii.

 

Spectacolele de la Opera Naţională clujeană reuşesc să aducă zâmbetul pe feţele a mii de spectatori, iar actorii zâmbesc odată cu ei, însă atunci când se lasă cortina, costumele vesele şi decorurile care dau suflet operei se întorc în cămările şi halele de depozitare, aflate în stare jalnică, în care bunurile instituţiei se distrug din cauza infiltraţiilor.

Pe strada Zrinyi din cartierul Andrei Mureşanu se află un sediu al Operei şi al Teatrului Naţional din Cluj, o clădire impunătoare, unde se produce toată magia care însufleţeşte spectacolele. O construcţie frumoasă, cu potenţial, dar care din păcate nu a fost reabilitată aproape de loc timp de zeci de ani.

"Clădirea a fost construită undeva în anii `30 şi a fost de la început dată spre folosinţă Teatrului Naţional şi Operei Naţionale, iar în momentul de faţă este intabulată de Opera Naţională Română. Aşa cum rezultă şi din studiul de fezabilitate, construcţia de pe strada Zrinyi este jalnică. Este mai mult decât jalnică.

Există infiltraţii, iar noi cârpim, facem mici reparaţii, dar este nevoie de reparaţii serioase, adică dat jos acoperişul şi să se înceapă de sus în jos, cu tot ce înseamnă ziduri, parte de tubulatură, instalaţii electrice, instalaţii de gaz, ventilaţie, tot", a spus Dan Lupea, regizor la Opera Naţională Cluj şi administrator pe depozite.

Vechime mare, salariu mic

Clădirea găzduieşte atelierele de confecţii pentru costume, două ateliere de tâmplărie (unul al teatrului, unul al operei) şi atelierul de pictură. Majoritatea angajaţilor au vechime mare, dar salariile mici. La tâmplăria operei tot greul îl duc doi oameni, care odată ce au terminat un decor, printr-un mecanism vechi, îl urcă direct la mansarda clădirii, în atelierul de pictură. În sălile de confecţii se lucrează intens, dar printre angajatele din secţie nu se simte stresul şi stricteţea care se regăseşte în mod normal în fabrici.

La urma urmei costumele viu colorate, decorate cu aplicaţii interesante vor fi admirate de mii de spectatori. Cu toate astea „sunt multe probleme", spune, resemnat, un angajat. Spaţiile sunt mari şi prăfuite şi întreaga aparatură, de la maşini de cusut la cele de tăiat lemnul sunt complet depăşite. În spatele clădirii se zăreşte o construcţie extrem de sărăcăcioasă, care găzduieşte, în condiţii mizere, decorurile Operei. Conducerea se luptă, însă, cu morile de vânt pentru a crea nişte condiţii decente, întrucât Ministerul Culturii nu dă nicio atenţie problemelor de la Cluj.

„Din anul 2005 a fost făcut proiectul pentru reparaţii capitale şi extindere de spaţii. Am primit toate avizele pentru proiect, mai puţin acceptul de finanţare de la Ministerul Culturii. Demersul s-a făcut permanent către minister pentru a obţine aceste finanţări, dar nu a fost acceptat, fiind alte priorităţi.

Aşteptăm şi sperăm că până la urmă va înţelege cineva de de la Bucureşti această situaţie pentru că nu se poate ca spaţiul geografic al ţării, cum este Transilvania, să fie privat de modernizarea instituţiilor de spectacol existente deja şi care au tranziţia cea mai mare. În Transilvania, la Cluj, operă se face de peste 200 de ani. La Bucureşti nu contează acest lucru, dar pe noi ne doare", a spus Lupea.

Proiect de 1,7 milioane de de euro

Materializarea acestui proiect ar aduce un câştig major tuturor angajaţilor, atât din Teatrul Naţional, cât şi din Opera Cluj, pentru că în proiect este prevăzută extinderea unor spaţii astfel încât partea de administraţie să fie scoasă din sediul central şi mutată pe strada Zrinyi. În acest fel spaţiile rămase libere ar fi utilizate de către toţi artiştii pentru studiu individual.

„Proiectul Operei a fost predat în 2009, s-au făcut demersuri, eu am fost personal în aprilie 2011 la departamentul tehnic investiţii la minister. Am încercat să fac să fie bine, dar poziţia unui nimeni din Cluj aflat la Ministerul Culturii pentru a susţine chestia asta este clară: eşti un nimeni. Deci noi avem un proiect pentru care s-a platit studiu de fezabilitate, partea de proiectare, s-au făcut reactualizările pe ceea ce înseamnă bugetul acestui proiect.

De fiecare dată când s-a sperat că se vor obţine fonduri, acestea nu au venit. Nu sunt mulţi bani. Eu consider că 1,7 milioane de euro sunt bani puţini pentru a putea să faci aşa de multe cu ei. Toţi curioşii când vin aici spun că vor să vadă şi ei cum arată în interior şi îmi este jenă să-i conduc şi să le povestesc despre trecutul acestei clădiri, pentru că toţi mă întreabă de ce arată aşa. Asta este realitatea: proiecte făcute, dar nefinanţate de Ministerul Culturii", a mai spus regizorul.

Oaia neagră a Operei clujene

Un dezastru şi mai mare îl reprezintă depozitul pe care Opera îl are lângă Cluj, în comuna Baciu şi în care plouă, distrugând decorurile aflate acolo.

„Este oaia neagră a noastră. Este o hală care a fost constuită în 1973. A fost dată spre folosinţă, printr-o decizie a Consiliului Popular Judeţean Cluj  tuturor instituţiilor de spectacol din Cluj, în speţă fiind Opera Maghiară, Teatrul Maghiar, Teatru de Păpuşi, Teatrul Naţional Român Cluj şi Opera Naţională Română Cluj. Există acele documente, dar ar fi necesară o altă hotărâre de Consiliu Judeţean prin care spaţiul să fie pus din nou în drepturi, pentru că acea hotărâre din `75 nu este recunoscută în momentul de faţă ca fiind valabilă.

Eu am făcut demersuri şi la Primăria Baciu, şi la Consiliul Judeţean şi ca de obicei interesele instituţiilor de cultură nu sunt importante. Avem nevoie de spaţiu pentru că sunt decoruri care se distrug din cauza infiltraţiilor. Plouă din jumate în jumate de metru pentru că este un acoperiş făcut din plăci de azbociment, care au cedat nervos datorită timpului, datorită zăpezii şi ploii. În timp aceşti factori duc la infiltraţie şi distrugere. Ei spun că îl avem fizic, dar nu îl avem juridic în administrare, aşa că nu ne pot da bani pe reparaţii", a explicat Lupea.

Închisoarea costumelor

Costumele pretenţioase, impresionante, lucrate în detaliu ar putea fi expuse într-un muzeu, întrucât fiecare are o mică poveste în spate. Acestea merg, în schimb, la grămadă într-o încăpere mult prea mică pentru volumul mare de material, fapt ce duce la deteriorarea lor.

Toate aceste probleme par a fi nimic pentru un minister care trebuie să ţină în viaţă şi spectacolul clujean. Conducerea Operei Naţionale Cluj merge, însă, cu capul înainte, încercând să ţină publicul aproape de operă, prin spectacole de calitate şi cu iniţiative asemănătoare cu „Aida" în aer liber.