Mai mulţi bani de la Primărie şi Consiliu Judeţean pentru Cluj Capitală Culturală Europeană 2021

Mai mulţi bani de la Primărie şi Consiliu Judeţean pentru Cluj Capitală Culturală Europeană 2021
În toamna acestui an va fi desemnat oraşul din România câştigător al titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021, finaliste fiind municipiile Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca sau Timişoara.

În ceea ce priveşte Clujul, la începutul anului în cadrul AGA, Asociatia Cluj-Napoca 2021 Capitala Culturala Europeana (CCE), cea care se ocupă de candidatura oraşului, a făcut propunerea de buget - pe venituri şi cheltuieli - pentru 2016 şi anume 752.000 de lei, din care 500.000 de lei din finanţări publice, 162.000 din cotizaţii şi 90.000 din sponsorizări.

Pentru că lupta este una strânsă, iar oraşele trebuie să-şi rescrie dosarele de candidatură în urma evaluării, de la finele lui 2015, a juriului de experţi ai Comisiei Europene (VEZI AICI aprecierilie şi recomandările juriului), lucru ce implică costuri suplimentare, Consiliul Director al asociaţiei a propus majorarea contribuţiilor financiare anuale ale Primăriei Cluj-Napoca şi Consiliului Judeţean, de la 22.000 de lei la 54.000 de lei fiecare, cât şi ale universităţilor: UBB/UTCN/UMF/USAMV, de la 4.000 la 10.000 de lei, iar în cazul UAD şi al Academiei de Muzică "Gheorghe Dima", de la 2.000 la 4.000 de lei.

Dacă reprezentanţii universităţilor s-au opus, de la bun început, acestei propuneri şi au cerut menţinerea nivelului din 2015 al cotizaţiilor, Primăria şi Consiliul Judeţean au fost de acord cu sumele înaintate de către Consiliul Director al Asociatia Cluj-Napoca 2021 Capitala Culturala Europeana (CCE). De altfel, proiectul de hotărâre privind modificarea cuantumului cotizaţiei va fi supus aprobării consilierilor judeţeni în cadrul şedinţei de joi, 26 mai 2016.

Buget de 35 de milioane de euro pentru Cluj-Napoca Capitală Culturală Europeană 2021

Amintim că participarea municipiului Cluj-Napoca la programul UE ar urma să beneficieze de o finanţare de 35 de milioane de euro.

Din această sumă, Primăria Cluj-Napoca ar urma să aloce, din 2017 până în 2022, 15 milioane de euro. Până în 2019 ar urma să fie acordaţi câte 750.000 de euro anual, pentru ca în 2020 finanţarea să crească la 1,5 milioane de euro. În 2021, anul în care, în cazul în care Clujul câştigă titlul, se vor aloca 7,5 milioane de euro pentru sprijinirea proiectului, în timp ce în 2022 vor fi date alte 3,75 de milioane de euro.

Cele 15 milioane de euro devin accesibile doar dacă oraşul va câştiga acest titlu, fiind o garanţie în faţa juriului internaţional privind determinarea autorităţilor de a implementa proiectul. Suma reprezintă rezultatul unei analize comparate a bugetelor alocate de către oraşe candidate la titlu şi acoperă cheltuielile de implementare a programului de candidatură.

În cei şase ani menţionaţi, Consiliul Judeţean Cluj va aloca 6 milioane de euro: câte 375.000 din 2017 până în 2019, 750.000 în 2020, 3,5 milioane în 2021 şi 625.000 în 2022. Alte 1,5 milioane de euro vor fi atrase de la UE, iar sponsorizările vor însuma 2,5 milioane de euro.

Contribuţia Guvernul României va fi de 10 milioane de euro.

Astfel, bugetul total de 35 de milioane de euro se împarte în trei categorii, urmând să acopere în primul rând costurile programului cultural, mai apoi cheltuielile pentru marketing şi comunicare, iar la final cele cu angajaţii şi colaboratorii, respectiv cele administrative şi logistice.

Temele programului de candidatură a Clujului

Sunt 9 la număr: satul transilvan, creativitatea socială, interculturalitate, Someș de la Vest la Est, Youth Legacy, artele spectacolului, centru european de artă contemporană, Cluj Media City, Treasure Cluj. Prezentarea pe larg AICI.

Cine face parte din echipa Clujului

Începând cu luna februarie a acestui an, din echipa de execuţie fac parte Rariţa Zbranca, Istvan Szakas (în locul său, în Consiliul Director a intrat artisul platic Mihai Pop, care este manager al Galeriei Plan B, care funcționează în Cluj, în cadrul Centrului Cultural Fabrica de Pensule, precum și în Berlin), Tudor Giurgiu (directorul TIFF) şi Ştefan Teişanu (unul dintre fondatorii Jazz in the Park), care va fi şi noul director executiv al asociaţiei.

Astfel, cel care a dus Clujul în finala competiției naționale, Florin Moroșanu, va părăsi poziția de director executiv şi va ocupa în continuare funcția de președinte, funcție nou-creată pentru un mandat de 3 ani.

Ştefania Robu este asistent manager, iar Miana Domide consultant juridic.

În 2021, titlul de Capitală Culturală Europeană va fi deţinut de un oraş din România şi unul din Grecia, cât şi de un oraș din statele candidate sau potențial candidate la UE, desemnarea acestui oraș fiind realizată printr-o competiție paralelă. În 2007, Capitala Culturală Europeană a fost Sibiul.

Comenteaza