Istoria ortodoxiei în Transilvania, explicată teologilor de un academician FOTO

Academicianul Ioan Aurel Pop a vorbit marţi seară despre rolul şi însemnătatea Bisericii Ortodoxe în Transilvania în faţa a aproximativ 1.000 de oameni, între care numeroşi clerici şi teologi, în cadrul evenimentului cultural organizat anual organizat de Fundaţia Mitropolitul Bartolomeu. Cvartetul Transilvan a încheiat manifestarea cu un recital.

"Biserica a avut şi în trecut un rol foarte important în societate (...) Ea a cultivat gustul pentru frumos. Când anonimii zugravi pictau Voroneţul la Roma ucenicii lui Michelangelo pictau Capela Sixtină. Cine a spus prima dată că Voroneţul este Sixtină românească a spus-o în deplină cunoştinţă de cauză. E o artă care te pătrunde de atunci, dintr-o lume pe care ne grăbim să o numim întunecată, E o lume care a lăsat catedrale ionice şi gotice, iar în Răsărit minunea cupolei bizantine, cheia de boltă, sprijinirea atât de frumoasă a acestei arhitecturi pe o societate curată şi cuminte, care vedea lumea mai degrabă cu ochii minţii, decât cu ochii nevoilor materiale", a relatat Ioan Aurel Pop, în prelegerea sa prezentată marţi seară în sala Auditorium Maximum a Universităţii Babeş-Bolyai în cadrul concertului anual organizat de Fundaţia Mitropolitul Bartolomeu.

Academicianul clujean a vorbit despre rolul de conducători şi în spectrul politic pe care şi l-au asumat în trecut unii clerici, despre implicarea Bisericii în unitatea statului, respectiv în educaţie şi în sănătate. "Biserica românească din Transilvania a avut un rol naţional, prin faptul că a alinat întreaga societate românească. I-a oferit sprijin, preotul era medic de suflete şi de trupuri şi există mărturii din evul Mediu de boli înfăţişate îndrumătorului spiritual spre vindecare", a precizat rectorul UBB, care, conform statutului Fundaţiei Mitropolitul Bartolomeu este şi unul din membrii Colegiului de conducere al organizaţiei.

Referitor la termenul de valah, Ioan Aurel Pop a reamintit că în trecut acesta era folosit în accepţiunea de schismatic (raportat la catolicism), în sens real referindu-se la ortodox, fiind privit cu desconsiderare şi dispreţ.  

"Supravieţurirea Bisericii româneşti (din Transilvania, n.red.) s-a datorat riturilor frumoase, exterioare cum le-au numit unii. De la icoană şi lumânare până la posturile de peste an şi de la sărbători care toate îşi aveau legătura cu ciclul natural, cu ciclul vieţii. Unele diuntre ele au denumiri, şi asta arată vechuiimea creştinismului nostru, pre-creştine", a adăugat academicianul. El şi-a încheiat discursul cu ilustrarea rolului foarte important din punct de vedere caritabil pe care la un moment dat în istorie l-a îndeplinit exclusiv Biserica.

Evenimentul cultural organizat de Fundaţia Mitroplitul Bartolomeu a debutat cu un cuvânt rostit de mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ. Corul Catedralei mitropolitane şi Corala Psalmodia Transylvanica, dirijate de preotul profesor Vasile Stanciu au susţinut un micro-recital, interpretând Oratoriul Bizantin de Paul Constantinescu. Solişti au fost Ioana Maria Berean (sopran) - Arhanghelul, Mărioara Pop (mezzosopran) - Fecioara Maria, Florin Simionca - Evanghelistul-preot, respectiv Cornelia Cuteanu, la pian.

Manifestarea s-a încheiat cu recitalul ansamblului de cameră al Filarmonicii de Stat Transilvania, Cvartetul Transilvan, alcătuit din Gabriel Croitoru, care a cântat pe vioara ce i-a aparţinut lui George Enescu, Nicuşor Silaghi, Marius Suărăşan şi Vasile Jucan. Cei patru au interpretat fragmente din lucrări de W. A. Mozart, Pietro Mascagni, Anton Dvorak, John Kreisller, Edward Elgar, John Williams, Friz Kreisler, iar în încheiere selecţii din Suitele Româneşti. 

În final administratorul Fundaţiei Mitropolitul Bartolomeu, preotul Bogdan Ivanov, moderatorul evenimentului , le-a mulţumit celor prezenţi, reiterând invitaţia de a participa şi la ediţiile viitoare.