Îngrijorare în "Tribuna" culturii clujene. "Revistele tipărite vor rămâne doar în colecţiile bibliofililor"

Radu Zlati, la simpozionul revistei Tribuna: "Decât o genune culturală, mai bine o mie de steluţe care să lumineze un pic, să nu fie beznă generală..."

Joi au debutat, în saloanele hotelului clujean Seven, conferinţele revistei "Tribuna", iar tema primei zile a fost "Rolul revistelor culturale în formarea omului modern". La invitaţia managerului revistei, Mircea Arman, au răspuns scriitori, oameni politici, istorici, jurnalişti şi filosofi, care au dezbătut tema propusă prin prisma viziunii fiecăruia, discuţiile fiind însă extinse, aşa cum era firesc, şi la alte teme legate de starea actuală a culturii şi a societăţii româneşti.

Dezbaterea, care s-a desfăşurat pe durata a aproape două ore, a fost deschisă de către filosoful Mircea Arman. Acesta a spus că "nu e niciun secret că la ora actuală conceptul de cultură s-a schimbat, nu mai aparţine numai ştiinţelor umaniste, incluzându-le şi pe celelalte: ştiinţele naturii, fizica, chimia, biofizica, dar şi derivatele lor - dreptul, filosofia, etc. De aceea poate că o revistă literară cum este cea a noastră îşi poate găsi cititorii pentru că se adresează, în afara unor oameni de specialitate şi altor categorii de cititori: medici, istorici, jurişti".

Filosoful François Breda a mărturisit că în opinia sa putem vorbi la această oră de o schimbare a calităţii culturii, iar revistele tipărite vor rămâne doar în colecţiile bibliofililor şi ale cunoscătorilor. Totuşi, el rămâne optimist, crezând în viitorul revistelor culturale, fiind vorba de o ierarhizare socială şi culturală, care-şi va juca, din plin, rolul mai târziu revenind mai târziu la modă, aşa cum de pildă e din nou la modă mişcarea "hippie" din America anilor `70."Practic, e un joc piramidal, în care fiecare din branşă are un rol profetic în societate şi suntem ascultaţi de cinci persoane şi ei, fiecare, la rândul lor de alţi zece. Cam aşa merge şi asta. Ceea ce receptăm noi, vrând-nevrând, transmitem cercurilor noastre, iar ele dau mai departe", a mai arătat acesta.

Profesoara Oana Pughineanu, redactor al "Tribunei", a evocat, în intervenţiile sale, noile metode de atragere a cititorului, printre care cea de tipul "cultura ca produs", unde cei care citesc, de pildă, o carte pe troleibuz primesc o călătorie gratuită, dar a subliniat şi efectele nocive - de scurtă sau lungă durată - ale internetului asupra creierului uman, modalitate la care tinerii de astăzi uzează aproape în exclusivitate, renunţând să mai citească textul tipărit pe hârtie.

La rândul său, scriitorul şi criticul de film Ioan Pavel-Azap a ţinut să sublinieze lipsa de cultură a unor membri ai tinerei generaţii, inclusiv a studenţilor de la Facultatea de Litere, unde - menţionează el - la un test dat de regretatul profesor Tudor Ionescu, doar 10% din tinerii chestionaţi au ştiut să-i răspundă acestuia cine e scriitorul Boris Vian. Totodată Azap a tras un semnal de alarmă privind starea gravă a învăţământului preuniversitar, deplângând de asemenea faptul că redactorii unei reviste de cultură sunt aproape ignoraţi de către societate, nedându-li-se respectul pe care-l merită.

În cuvântul său, deputatul PNL Radu Zlati a afirmat, pe tema disputei între formatul digital şi cel tipărit, că trecerea pe format digital ar putea fi o soluţie, dar totuşi, „mesajul nu este suportul. Dacă un grup de oameni are ceva de spus nu mai contează pe ce suport se face acest lucru. Revistele de tip clasic s-ar putea să moară. Cel puţin în cazul în care vrem să facem o revistă de calitate şi nu ne găsim un sponsor generos s-ar putea să n-o putem vinde datorită preţurilor prohibitive".

Totodată, a arătat că ar dori să vadă cât mai multe edituri care să-şi expună „marfa" pe on-line, fiindcă astfel ar putea avea un public „targetat", mai larg, apoi ar avea astfel posibilitatea să interacţioneze mai bine cu el. Iar când a venit vorba de „arta" documentării de pe internet - şi nu din cărţi, citite în întregime - acesta a acceptat că e bine că documentarea se face, chiar şi la modul superficial, fiindcă „decât nimic, mai bine un pic": „Mediocritatea ne urmăreşte, dar decât o genune culturală, mai bine o mie de steluţe care să lumineze puţin, măcar în felul acesta nu e o beznă generală. Eu mă mulţumesc cu răul cel mai mic"...

Intervenind în discuţii, pe tema „morţii" presei tipărite, scriitorul bistriţean Alexandru Petria a afirmat şi el: "Sunt absolut convins că va dispărea presa de pe hârtie. Uitaţi-vă la chioşcurile de presă. Aproape nimeni nu mai cumpără ziare... Majoritatea preferă formatul electronic".

Criticul de teatru Diana Cosma, profesor la Facultatea de Teatru şi Film a Universităţii Babeş-Bolyai, a împărtăşit celor prezenţi dificultăţile pe care le întâmpină cu studenţii săi, care "au totul pe internet, trăiesc prin el", ignorând cărţile. "Nu e o tendinţă on-line, ci pur şi simplu viaţa lor e pe internet, sunt conectaţi la el non-stop şi orice tip de informaţie şi-l iau de pe internet". Totuşi, a găsit o modalitate prin care să-i stimuleze să citească de pe alt format: le cere studenţilor să vină cu trei cărţi să i le prezinte, făcând în aşa fel încât dorinţa ei să nu fie percepută de către aceştia drept o constrângere.

Pe parcursul conferinţei scriitorul Grigore Zanc a avut mai multe luări de cuvânt, extrem de pertinente. „Cred că ceea ce se petrece acum e o mutaţie pe care noi, generaţiile mai vechi, o percepem ca pe o dramă. Pentru cei noi nu e, şi nu ar trebui să ne facem probleme pentru ei. Faptul că îi determinăm să citească, le vârâm pe gât bilete gratuite de autobuz sunt artificii care-i <scot>, pentru moment, pe editori".

Referindu-se la copiatul de pe internet, acesta a arătat că „rareori ai de-a face cu lucrări care sunt rodul propriei gândiri, pentru a face o demonstraţie coerentă. Acum e simplu: ce i-ar trebui aici, găsim repede câteva definiţii de pe net, mai cităm şi autorul şi-n felul acesta repede te-ai achitat de obligaţiile de acest gen."

Un alt punct atins de către scriitor a fost acela al pierderilor, imense, suferite de statul nostru cu educaţia pe care o dă unor studenţi care, ulterior, pleacă din ţară, ducându-şi cu ei întregul bagaj de cunoştinţe acumulat în ţară pe bani grei, ai statului. Şi în acest sens a dat exemplul unei poloneze - pe care a întâlnit-o cu prilejul unei ieşiri în străinătate - care plătea rate grele statului său pentru că plecase din ţară. Or - arată acesta - „la noi nu s-a făcut nimic în acest sens - nici înainte dar nu se face nici acum".

Vineri, în cea de-a doua zi - şi ultima - a conferinţelor revistei "Tribuna", tema de dezbatere stabilită a fost "Heidegger şi neoconsevatorismul american".