Don Quijote revine pe scena Operei Naţionale din Cluj

Romanul Don Quijote al lui Cervantes, publicat în două volume (1605, 1615), este recunoscut și astăzi drept cea mai influentă dintre scrierile Secolului de aur spaniol. A stat la baza mai multor producții de balet semnate de Hans Hilverding (Viena, 1740), faimosul Jean Georges Noverre (Viena, 1768), Charles Diderot (Sankt Petersburg, 1808), Paul Taglioni (1839, Berlin) sau Salvatore Taglioni (Torino, 1843). Versiunea de la Balșoi a baletului Don Quijote (1869) realizată prin colaborarea coregrafului Marius Petipa (1818-1910) și a compozitorului austriac Ludwig Minkus (1827-1917) s-a bucurat însă de un succes atât de mare la Moscova, dar și la Sankt Petersburg, încât Minkus a fost ulterior numit compozitorul oficial al Baletului Imperial din Sankt Petersburg. Semnificativă pentru ipostaza modernă a lucrării muzical-coregrafice a fost montarea din 1966 a lui Rudolf Nureev (1938-1993) destinată baletului Operei din Viena, urmată și de alte producții cu același titlu la Zürich (1979), Paris (1981), Peking (1981), Tokyo (1985), Milano (1987) ș.a.

Într-adevăr, ritmicitatea și farmecul melodic al muzicii lui Ludwig Minkus s-au potrivit perfect cu scenariul comic care îi are în centru pe îndrăgostiții Kitri și Basil, dar și pe Don Quijote. Cucerit de frumusețea lui Kitri, în persoana căreia o vede pe Dulcineea - domnița din visele sale - Don Quijote pornește în căutarea fetei, după ce aceasta fuge de acasă împreună cu Basil, pentru a nu fi despărțiți de tatăl ei. Șiretlicul prin care cei doi tineri, împreună cu Don Quijote, îl determină pe Lorenzo - tatăl lui Kitri - să le accepte căsătoria, nu umbrește câtuși de puțin veselia generală din interiorul tavernei unde se refugiaseră îndrăgostiții. ,,Vicisitudinile" la care este supusă relația cuplului sunt depășite cu seninătate, iar povestea celor doi se încheie cu o strălucitoare petrecere de nuntă. În schimb, Don Quijote - cavalerul rătăcitor, pornit în călătorie alături de scutierul său, Sancho Panza, un cal și un măgar, devenit legendă între timp ca urmare a faptelor sale vitejești, se strecoară neobservat printre oaspeții de seamă ai mirilor...