"De ce eu?", un film pentru tânăra generaţie. "Trebuie să fie mai răi, să lupte pentru principiile lor"

"A fost un joc. Doar mi s-a părut că sunt eu procurorul", conchide Cristian Panduru cu puţin timp înainte să-şi ia viaţa. Este cruda realitatea a procurorului Cristian Panait, cel ce a inspirat filmul "De ce eu?", cel mai nou lungmetraj al regizorului clujean Tudor Giurgiu.

 

"Eşti un băiat de la ţară, tânăr, deştept foc şi mai flămând ca alţii!", avea să-i explice şeful său, procurorul Codrea (care face referire la procurorul Ovidius Păun, n. red.), decizia de a-l arunca în "viesparul corupţiei de la Oradea - SRI, Poliţie, Vamă, Garda Financiară, Finanţe, tot", adică anchetarea procurorului Bogdan Leca (Alexandru Lele, n. red.).

Panait s-a sinucis în 10 aprilie 2002, la doar 29 de ani, aruncându-se de la etajul patru al locuinței sale din București. Cu un an în urmă, fusese numit procuror la Secția de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului Curții Supreme de Justiție. Printre dosarele pe care le avea în lucru se afla și cel al procurorului Alexandru Lele, de la Oradea, care a dispus arestarea lui Adrian Tărău, fiul prefectului de Bihor, sub acuzația de complicitate la contrabandă cu produse petroliere.

Panait avea misiunea de a-l ancheta pe procurorul Lele pentru presupuse fapte de corupție şi sustragere de documente. Potrivit relatărilor presei, acesta a refuzat să-l pună sub învinuire pe Lele, în lipsa unor probe concludente, iar la nici o lună de la primirea cazului s-a sinucis. În august 2002, cazul a fost clasat, după ce o „expertiză psihiatrică post-mortem" ar fi dovedit că magistratul s-a sinucis pe fondul unei labilități psihice. Nu s-a cercetat varianta înlesnirii sau determinării sinuciderii.

La 13 ani de la acest caz intens mediatizat, după şapte ani de documentare, Giurgiu aduce povestea lui Panait pe marile ecrane. Miercuri, la Cluj, au avut loc două proiecţii de gală - la Cinema Florin Piersic şi la Cinema Victoria, în prezenţa regizorului şi a actorilor.

"Sper ca filmul să fie văzut de tânăra generaţie, care să înţeleagă unde am greşit noi, părinţii noştri, să înțeleagă că trebuie să fie mai răi, să creadă în principiile lor, că dacă li se spune "fă așa" dar ei vor altfel, să lupte, să găsească aliați și prieteni", a declarat Giurgiu, la finalul proiecţiei.

"Am început documentarea în 2007. Cazul ăsta m-a năucit, m-a consumat. Sunt convins că a fost filmat, ameninţat, turnat. Ce faci când valorile tale, principiile tale intră în conflict cu sistemul în care lucrezi? Povestea respectă în bună măsură desfășurarea cazului. E foarte mult adevăr, dar ne-am permins și libertăți, am ficționalizat.

Nimeni nu știe cu exactitate ce i s-a întâmplat de fapt în ultimele 10 zile, cât de mari au fost presiunile asupra lui, cât de apăsătoare au fost ultimele zile. În timpul documentării m-am întâlnit şi cu procurorul Lele. M-a marcat. Citisem lucruri despre el, lucruri pe care am încercat să le păstrăm în film, sentimentul că nu ştii că e bun, rău, că nu ştii exact ce ascunde, i s-au înscenat dosare... Ar putea fi făcut un film şi despre el", a punctat regizorul.

Lansarea "De ce eu?" are loc în mijlocul celei mai ample campanii anticorupţie din România. Analiştii politici spun despre tăvălugul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) că "este cea mai importantă campanie desfășurată vreodată într-un stat, depășind chiar faimoasa acțiune Mani pulite, din Italia anilor '90".

Întrebat dacă filmul ar fi putut fi lansat înainte de 2010, Giurgiu a explicat că decizia de a "readuce la lumină" cazul Panait în 2015 nu are nicio legătură cu "eliberarea" justiţiei sau cu contexul cotidian, acest lucru fiind o pură întâmplare: "Filmul putea fi făcut şi înainte de 2010. Am avut eu nevoie de mai mult timp, nu eram pregătit, aveam neliniştiţi, anxietăţi. Am văzut dosarul morţii lui Panait foarte târziu. S-a terminat ridicol cu expertiză psihiatrică post-mortem.

Omul a fost declarat nebun după ce s-a sinucis. Mi-a zis și mie cineva: acum vrei să îl vezi? De ce nu ai venit pe vremea Monică Macovei? Eu nu mai cred în teoriile conspirației, că se putea mai bine cândva. Fiecare film are timpul lui. M-am consultat cu oameni din justiţie ca să nu fie nimic prea strident. Cei de acum mi-au spus că reflectă foarte bine realitatea aceleor vremuri".

"Sigur că s-au schimbat lucrurile, pentru că lucrurile se schimbă, vrem, nu vrem. Lumea merge înainte, chiar dacă ne-am pune noi de-a curmezişul, ea tot se schimbă. Dar ceea ce s-a întâmplat atunci nu ştiu dacă se mai poate repeta. E o chestie personală şi oamenii oricând pot să decadă psihic, în orice sistem", spunea preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, la premiera de gală de la Bucureşti.

"Justiția română de astăzi este altfel decât cea dinainte de 2004 (în postarea „Arc peste timp" am făcut o paralelă între justiția dinainte de reformă și cea de după reforma din 2004-2005), iar anchetarea celor mai suspuse personaje ale zile constituie cea mai frumoasă răzbunare a lui Cristian Panait, după moartea sa. Dar eu cred că justiția este în fiecare clipă amenințată să se întoarcă la acele vremuri. Asta... dacă nu ne aducem aminte de acel trecut. Trecut care nu are voie să se repete", a scris pe blogul său Cristian Dănileţ, membru CSM, după vizionarea filmului.

La premiera de la Bucureşti au mai participat fostul preşedinte Traian Băsescu, alături de soţia sa, Maria Băsescu, fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor, judecătorul CCR Daniel Morar, fostul deputat Sever Voinescu, dar şi vedete din industria filmului, precum actriţa Oana Pellea şi regizorul Radu Gabrea.

"De ce eu?" a avut premiera mondială la Festivalul de la Berlin 2015. Thrillerul politic a atras atenţia presei internaţionale la Berlinală, unde a rulat cu casa închisă. "Filmul despre Panait e, oarecum, filmul despre eşecul unei generaţii din care fac parte. Care a crezut că schimbările politice ale anului 1989, că despărţirea de comunism va însemna o rupere definitivă cu sistemul vechi mafiot şi corupt. În 2002 (anul morţii lui Panait), dar şi în prezent, realitatea românească e una dură: vechii ofiţeri şi activişti din Securitate monopolizează nu doar afaceri importante, ci şi poziţii importante în politică", a declarat Giurgiu.

Proiecții de gală, în prezența echipei, vor fi organizate şi la Târgu-Mureș (27 februarie, Palatul Culturii), Sibiu (28 februarie, Cinema Arta), Iași (1 martie, Casa de Cultură a Studenților), Brașov (2 martie, Sala Patria), Timișoara (3 martie, Filarmonica Banatul), Brăila (5 martie, Casa de Cultură a Tineretului), Constanța (6 martie, Cityplex) şi Alba Iulia.