De ce a pierdut Clujul titlul de Capitală Europeană a Culturii. Motivarea juriului de experţi internaţionali

Timişoara a fost desemnată drept Capitală Europeană a Culturii în anul 2021, deşi Clujul era favorit în cursa pentru câştigarea acestui titlu până în ultimul moment. La o lună de la anunţul oficial, aflăm de ce juriul competiţiei europene a dat votul de încredere oraşului de pe Bega. A fost publicat raportul de evaluare a dosarelor de candidatură a celor patru oraşe finaliste – Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Juriul de experţi independenţi - format din 12 persoane numite de Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor şi de Ministerul Culturii - arată că "programul cultural cu care oraşul Cluj-Napoca a candidat la acest titlu a fost unul puternic şi vizibil îmbunătăţit faţă de cel prezentat la finele anului 2015. De asemenea, echipa din spatele Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii, cea care a coordonat programul cultural și strategia municipiului Cluj-Napoca în această competiție, a fost entuziastă şi convingătoare. Şi dimensiunea europeană a fost bine exploatată, având câteva idei inovative. Nu în ultimul rând, programul se pliază perfect pe actuala strategie culturală a oraşului şi pune bazele unor importante şi benefice schimbări după anul 2021".

Şi totuşi, ce i-a lipsit Clujului ca să câştige mult râvnitul titlu?

Răspunsul juriului este unul simplu şi tranşant: Lipsa unei strategii culturale dincolo de şi după finalizarea programului Capitală Culturală Europeană 2021. "Titlul de Capitală Culturală Europeană nu acoperă în totalitate scopul şi dimensiunea unei strategii culturale. Proiectele Academia Schimbării și Antreprenorii Culturali ar trebui să ofere o moștenire profesională puternică orașului. Criteriile de sprijin (management și conducere) au fost corecte".

Reţeta de succes a Timişoarei a avut două ingrediente cât se poate de simple: îndrăzneală şi claritate.

Timişoara a impresionat juriul punând focusul pe oameni pe tot parcursul programului prezentat, "acesta fiind obiectivul central al titlului de Capitală Europeană a Culturii şi astfel punându-se baza unei moşteniri puternice". Apoi, "strategia culturală a orașului este cuprinzătoare, și comisia apreciază claritatea dezideratelor și a obiectivelor, precum și felul în care acestea corespund rezultatelor dorite. Comisia consideră adecvate criteriile privind capacitatea și guvernanța. Programul propus este unul puternic, se adresează unor teme europene de interes (teme sensibile precum comunitatea LGBT, n. red.), și dovedește un focus deosebit pe aspectele digitale și de consolidare a publicului. Dimensiunile europene trebuie să fie augmentate, pentru a se asigura o rază de acțiune efectivă care să depășească zonele adiacente". 

Deși competiţia europeană s-a încheiat oficial, Clujul nu acceptă înfrângerea. Programul cuprins în dosarul de candidatură va fi implementat începând cu anul 2017. Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, și Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, și-au anunțat intenția de a susține în continuare implementarea proiectului, invitând Asociația Cluj-Napoca 2021 să propună un plan de acțiune în acest sens.

„Până la finalul acestui an vom face, împreună cu partenerii noștri, o analiză a programării culturale inițiale și vom reface planul detaliat pentru implementare. Alegem un nou nume și avem anul 2020 ca orizont de timp: vrem ca atunci proiectele din program să fie funcționale, unele urmând să intre în implementare chiar din 2017. Clujul are o energie deosebită și a lucrat timp de șase ani la un plan cultural care nu se poate pierde. În jurul lui vom construi un nou proiect pentru oraș și suntem încrezători că acesta va deveni un bun studiu de caz privind abordarea acestei competiții în Europa. Suntem alături de colegii noștri de la Timișoara, oraș care va fi Capitală Europeană a Culturii în 2021, și sprijinim demersul lor", a declarat Ștefan Teișanu, directorul executiv al asociației de la Cluj.

„La începutul acestui an ne-am luat angajamentul de a porni, indiferent de rezultatul competiției, o rețea europeană a orașelor candidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii, pentru a le oferi sprijin în pregătirea candidaturilor, dar și pentru a crea bune practici în continuarea proiectelor lor culturale. Primele orașe care intră în rețea sunt Baia Mare, Alba Iulia și Sfântu Gheorghe din România, precum și Kalamata (GR), Kaunas (LT), Herceg Novi (ME), Debrecen și Veszprem (HU), Magdeburg (DE) și Faro (PT), însă orice oraș care aderă la principiile și obiectivele acestei inițiative este invitat să se alăture programului. Rețeaua va dezvolta sisteme de sprijin și colaborare pentru orașele candidate și va organiza două conferințe în fiecare an, dintre care una la Cluj-Napoca", a spus Florin Moroșanu, președintele Asociației Cluj-Napoca 2021.

Reprezentanții sectorului cultural, universitar, civic, de afaceri și administrativ din Cluj-Napoca și-au arătat deja susținerea pentru continuarea proiectului, la fel ca și câteva zeci de parteneri europeni și internaționali.

Cluj-Napoca ar fi urmat să beneficieze de suma de 35 de milioane de euro pentru implementarea programului Capitală Europeană a Culturii în anul 2021: 15 milioane sprijin de la Primăria Cluj-Napoca, 10 milioane de la Guvern, 6 milioane de la Consiliul Judeţean Cluj, 2,5 milioane din sponsorizări şi 1,5 milioane din fonduri europene.

Raportul final al juriului poate fi consultat integral AICI.