În România, cultura a creat, în 2011, 1,42% din produsul intern brut şi a crescut în fiecare an de criză economică sau cel mult a stagnat: 0,72% în 2008, 0,99% în 2009, 1,42% în 2010 şi tot 1,42% în 2011, conform Institutului Național de Statistică. Practic, ponderea culturii în PIB s-a dublat în doar trei ani. Evoluţia contribuţiei culturii a fost cea mai spectaculoasă, fiind urmată de activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, care au crescut de la 3,8% în PIB în 2008, la 5,6% în 2011.
"Nimeni nu vorbeşte despre potenţialul economic al culturii, iar investitorii din domeniu sunt cvasi-inexistenţi. Motivul principal este faptul că aceia care fac cultură nu sunt văzuţi ca activând într-o industrie, ci făcând un fel de artă pentru artă. Ba este chiar degradant să te gândeşti la artă ca având potenţial comercial, pentru că atunci rezultatul este, cu siguranţă, făcut pentru bani şi nu are suficientă valoare artistică. E nevoie de mai multe proiecte care să demonstreze contrariul. De exemplu, vâlva pe care a făcut-o ştirea că una dintre picturile artistului român din Cluj Adrian Ghenie a fost vândută de casa de licitaţii Sotheby’s cu 140.000 de euro", susține Mihaela Matei, coordonatorul proiectului "Antreprenorii vorbesc: barometrul antreprenoriatului românesc".
În patru ani, numărul de locuri în sălile de cinematograf în România a crescut 24%, conform Institutului Naţional de Statistică. Numărul spectatorilor urcă anual cu până la 40%, cum a fost în 2009 faţă de 2008. În 2012, s-au vândut cu 120% mai multe bilete decât în 2008, numărul total de tichete vândute ridicându-se la 8,3 milioane. Salariaţii României cheltuiesc lunar pentru recreare şi cultură doar 4,4% din venituri, adică 87 de lei.
În Franţa, în 2011 industriile culturale au creat valoare de 75 miliarde de euro, mai mult de jumătate din produsul intern brut al României din acel an. Cea mai mare pondere au avut-o artele grafice, plastice, arhitectură şi design, cu 20 de miliarde euro şi peste 300.000 angajaţi, urmate în top de televiziune (15 miliarde de euro) şi de presă (11 miliarde de euro).
