Cultura clujeană înghite 20 de milioane de euro pe an

Clujenii au cumpărat 1,3 milioane de bilete de intrare în 2012, mai multe cu 100.000 față de anul precedent, conform statisticilor Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană.

“La Cluj-Napoca s-au observat o urcare de la un an la altul a numărului de bilete cumpărate, astfel că s-a ajuns la 1,3 milioane vândute la evenimentele și la instituțiile culturale, inclusiv cele de la Grădina Botanică. Bugetul culturii clujene s-a ridicat în 2012 la 19,7 milioane de euro, cam 10% din bugetul municipiului, dintre care 8 milioane de euro ale celor patru mari teatre și opere din oraș, însă trebuie spus că ele primesc acești bani de la Ministerul Culturii, nu de la comunitatea locală. Primăria alocă doar 0,5% din bugetul local pentru cultură. Un aspect remarcabil este că, din cauza lipsei resurselor, mulți dintre operatorii culturali s-au profesionalizat, au apelat la parteneriate, sponsori, s-au asociat, au accesat fonduri europene, elvețiene, norvegiene”, a amintit directorul executiv al asociației, Florin Moroșanu.

Elena Basso Stănescu, lector al secției de design vestimentar a Universității de Artă și Design (UAD), insistă asupra integrării tinerilor, studenți sau absolvenți, în societate. “Am fost obligați să ne descurcăm cum putem. Am primit echivalentul a 100.000 de euro de la o fundație germană și astfel am putut dota un atelier superperformant. Avem parteneriate cu 40 de universități prin care se acordă burse, granturi, deplasări la designeri recunoscuți din străinătate și, ceea ce e foarte important, am reușit să atragem atenția industriei; angajatorii ne cer oameni. 30-40% dintre absolvenții noștri sunt angajați, un procent încă mic, dar, totuși, semnificativ”, a menționat oficialul UAD. Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET) mizează pe o carte mare: prima expoziție de calibru, cu impact internațional.

“Toată lumea ne compara cu marile muzee ale Bucureștiului sau cu cel de la Sibiu, dar bugetul nostru e incomparabil mai mic. Acum am ajuns la performanța ca, de la un raport de 10 la 1 față de Muzeul Astra, să ajungem la 3 la 1. Lumea a fost reticentă atunci când, în 2011, am avut inițiativa de a crea tururi virtuale de bună calitate, dar s-a văzut că anul următor numărul vizitatorilor s-a dublat. În aprilie vom avea un test major pentru crearea de evenimente internaționale: expoziția itinerantă de gravuri Rembrandt. Organizatorul, o asociație din Luxemburg, va suporta costurile de asigurare, pe care noi nu ni le permitem, însă ele vor trebui recuperate din turneul itinerant. În cazul în care clujenii vor veni în număr mare la 20 de lei biletul, vom mai avea evenimente similare”, a precizat Tudor Sălăgean, directorul MET.

Internaționalizarea e vizată și la Festivalul Internațional de Muzică și Artă Transilvania (TiMAF). „Alături de nume mari, precum Parov Stelar, vream să atragem tineri artiști care să se promoveze, precum trupa Grimus. La prima ediție nu ne-a băgat nimeni în seamă, acum vor să ni se alăture toți”, susține Cristian-Daniel Rusu, de la TiMAF. Festivalul de Carte Transilvania va avea șase zile și 28 de concerte. “Facem acest festival pentru că mai credem în carte și în scriitori. Suferim de o abundență a evenimentelor culturale, dar ele nu se leagă, organizatoriilor nu comunică între ei. Toți trebuie să producă împreună o imagine care să dea identitatea culturală a Clujului”, consideră Gabriel Bota. “Noi suntem un grup de 15 voluntari care aduc oameni care au de spus ceva în loc să se plângă”, subliniază conducerea organizația TEDx Eroilor.

“Faptul că nu există aici un reprezentant al Zilelor Culturale Maghiare ne face să credem că ne paște o ghetoizare deoarece ne lipsește capacitatea de a integra vocile multiple ale orașului. Avem o lipsă a identității. Suntem vestul estului sau estul vestului?”, se întreabă Doru Pop, conferențiar la Facultatea de Teatru și Film. El remarcă dispariția din oraș a unor instituții de cultură, dar și necesitatea altora. „În fostul cinema Arta zici că ești în Pakistan, în fosta Urania sunt țurțuri, în schimb nu avem cabaret, teatru de revistă, un Cluj Broadway”, remarcă Pop.

Operatorii culturali au remarcat starea dezastruoasă a panotajului din oraș. “Clujul nu arată deloc bine din punctul de vedere al afișajului. De asemenea, lipsește un sistem de abonamente pentru copii la acțiunile culturale”, consideră Andrei Kuki Balogh, organizator de evenimente. “Nu sunt spații de afișaj corespunzătoare, iar afișele sunt lipite pe gherete, pe stâlpi. Eram cu Richard Clayderman în turneu și am văzut peste tot, la Timișoara, afișe rupte sau mâzgălite. Nu găseai unul întreg. Nici în București situația nu este mai grozavă, din contră. Noroc că există antemergători, care cunosc situația de la fața locului și se adaptează”, a menționat Matei Miko, producător al Balului Operei. “Pentru afișaj, noi am apelat la schele, la cuburi. N-am vrut să recurgem neapărat la guerilla marketing”, subliniază cei de la TiMAF.

Organizatorii de evenimente au atras atenția că inițiativele trebuie să pornească de jos în sus, în caz contrar existând pericolul ca unele să se împotmolească pe parcurs. Ei au dat exemplul proiectului Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative, care stagnează din lipsa legislației care să definească acest termen, dar și prin intrarea în insolvență a constructorului desemnat să execute lucrarea din Dealul Lomb. O inițiativă de succes este Fabrica de Pensule, centru creat într-o hală dezafectată, prin asocierea mai multor operatori culturali, care a dat un trend european în arte vizuale și instalații. Anul trecut la Cluj-Napoca au avut loc 2.400 de evenimente culturale. Identitatea culturală a Clujului, brandul oraşului şi obstacolele în derularea activităţilor culturale au fost temele dezbaterii "Cultura a la Cluj", de la Casa Studenților, organizată de Asociaţia Dispersia și de portalul Clujulcultural.ro.