Bugetele oraşelor candidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Clujul conduce la finanţări publice şi salarii

Competiţia Capitală Europeană a Culturii 2021 în România a intrat în ultima etapă: Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara şi-au depus dosarele finale de candidatură, ce urmează să fie evaluate de către juriul internaţional de specialişti în 15 şi 16 septembrie. Oraşul câştigător va fi desemnat până la finele acestui an.

Aplicaţiile finale conţin informaţii legate atât de conceptul artistic şi programele culturale propuse de cele patru oraşe finaliste din perspectiva de Capitală Europeană a Culturii, cât şi estimări ale bugetelor operaţionale - costurile programului cultural, cheltuieli pentru marketing şi comunicare, salarii angajaţi şi colaboratori, respectiv costurile administrative şi logistice, între anii 2017-2022 - angajamente financiare reconfirmate de către noile administraţii locale şi judeţene alese în urma scrutinului din 5 iunie.

Conform dosarelor de candidatură, Bucureştiul ar urma să beneficieze de cel mai generos buget în cazul în care va fi desemnat drept câştigător al competiţiei europene: 75 de milioane de euro. La polul opus se află Cluj-Napoca, cu un buget de 35 de milioane de euro. Baia Mare şi Timişoara au alocat bugete de 45 de milioane, respectiv 48,5 milioane de euro.

Clujul contează pe cea mai mare finanţare publică - un procent de 92,86%, contribuţia municipalităţii fiind de 46,15%, însă şi cheltuielile cu salariile angajaţiilor şi colaboratoriilor sunt cele mai însemnate raportate la întreg bugetul alocat programului - 5 milioane de euro.

Baia Mare - 45 milioane euro (86,62% finanţare publică, 49,7% contribuția primăriei), salarii 4 milioane euro

Bucureşti - 75 milioane euro (92% finanţare publică; 62% contribuţia primăriei), salarii 7,5 milioane euro

Cluj-Napoca - 35 milioane euro (92,86% finanţare publică; 46,15% contribuţia primăriei), salarii 5 milioane euro

Timişoara - 48,5 milioane euro (91% finanţare publică; 46% contribuţia primăriei), salarii 5,3 milioane euro

În cazul Clujului, pentru a stabili bugetul necesar, Asociația Cluj 2021- Capitală Europeană a Culturii a realizat o analiză comparată cu alte oraşe aspirante la acest titlu sau deja desemnate câştigătoare.

Spre exemplu, Istanbulul - cu o populație de 14 milioane de locuitori - a avut un buget de 270 milioane euro, Liverpool - cu o populație de 466.000 locuitori - 120 milioane euro, Valetta - 10.000 de locuitori - 48 milioane euro, Sibiu - 154.000 de locuitori - 17 milioane euro, iar Tallinn - 430.000 de locuitori - 13 milioane euro.

Două orașe similare Clujului au următorul buget: Aarhus din Danemarca, care va fi Capitală a Culturii în 2017, are un buget de 66,7 milioane euro şi Plovdiv din Bulgaria, care va fi capitală în 2019, are un buget de 22,3 milioane euro. Potrivit analizei, țările baltice au, în general, un buget inferior celor din vestul Europei.

Candidatura Clujului are la bază nouă teme principale: satul transilvan, creativitatea socială, interculturalitate, Someș de la Vest la Est, Youth Legacy, artele spectacolului, centru european de artă contemporană, Cluj Media City, Treasure Cluj.

Juriul competiţiei europene ar urma să facă o vizită de lucru în cele patru oraşe finaliste între 8 şi 14 septembrie.

Candidaturile celor patru oraşe finaliste pot fi consultate AICI.