Baletul "Tânărul şi Moartea", pe scena Operei Naţionale

Baletul "Tânărul şi Moartea", pe scena Operei Naţionale
| Foto: Nicu Cherciu

Opera Națională Română Cluj-Napoca manifestă în permanență o mare deschidere în fața diversității stilistice și tematice pe care repertoriul muzical-dramatic o oferă la ora actuală și, într-un mod aparte, față de creația autohtonă, de a cărei valoare incontestabilă suntem pe deplin conștienți

În această categorie se încadrează și baletul Tânărul și moartea al compozitorului clujean Constantin Rîpă (n. 1938), o lucrare a cărei temă principală, evidentă încă din titlu cunoaște o redare complexă, pe parcursul a trei acte corespondente a trei situații distincte. Protagoniști sunt trei tineri din spații și timpuri diferite, ale căror destine sunt tragice.

Dacă în primul act ne aflăm în Atena secolului V î.Hr. (epoca lui Pericle) și asistăm la moartea unui efeb care își duce prima luptă în cadrul școlii militare, fiind înmormântat, în cele din urmă, de către camarazii săi, iar în actul secund, sfârșitul celui de-al doilea protagonist survine ca o consecință a atracției sale pentru una dintre naiadele Senei, în ultimul act, tânărul sortit pieirii nu este nimeni altul decât păstorașul din cea mai cunoscută producție folclorică a poporului român: balada Miorița. Odată cu preluarea acestei întâmplări evocate și prelucrate de Alecu Russo, publicată apoi de către Vasile Alecsandri, compozitorul Constantin Rîpă imprimă baletului său un puternic caracter filosofic, făcând referire la atitudinea de resemnare atât de specifică insului român și care a manifestat un mare grad de interes în rândul unor personalități ale culturii românești precum Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade și, mai ales, Lucian Blaga (dovadă în acest sens stând celebrul său capitol Spațiul mioritic din Trilogia culturii).

Astfel, cel de-al treilea tânăr sortit morții dansează pe ,,plaiul nostru mioritic”, însă, spre deosebire de eroul baladei Miorița (varianta publicată de Alecsandri), acesta este ucis de către tovarășii lui ciobani din motive de gelozie. Cu toate acestea, finalul său nu este tragic. Visul mamei sale – Maica bătrână, pornită mai târziu în căutarea lui – îl înfățișează pe păstoraș ca mire al unei ,,mândre crăiese”, alături de care pășește către lumină, înspre soare, într-un cadru monumental al naturii.

Tânărul și moartea include, așadar, suprinzătoarele și multiplele ipostaze ale fenomenului morții, ca o consecință a sacrificiului de sine, a intensității sentimentului dragostei care pune în umbră orice pericol implicit, sau care este dublat de sentimentul resemnării și al speranței eternității.

Reprezentaţia de balet are lo vineri, 30 martie 2018, la ora 18.30.

Comenteaza