1.001 de poveşti orientale, la Biblioteca Academiei

Scrisori şi poezii în limba arabă, volume originale din „1.001 de nopţi", exemplare unice din Coran şi chiar biblii în limba arabă pot fi admirate pentru prima dată într-o expoziţie găzduită de Biblioteca Academiei din Cluj.

Până la sfârşitul lunii martie, clujenii pasionaţi de orientalistică, dar şi turiştii aflaţi în oraş în această perioadă sunt aşteptaţi să „bifeze" o expoziţie excepţională, denumită „Timotei Cipariu şi cultura arabă". Lucrările fac parte din aşa-numitul Fond Oriental al instituţiei, alcătuită în jurul colecţiei lui Timotei Cipariu. Împătimit al domeniului, cărturarul şi-a lăsat colecţia moştenire Bibliotecii Greco-Catolice de la Blaj, iar după 1948 cărţile şi manuscrisele au ajuns la filiala clujeană a Bibliotecii Academiei. Colecţia este compusă din aproximativ 800 de volume de carte orientală şi 150 de manuscrise.

„Scrierile sunt din absolut toate domeniile: literatură, religie, studii politice sau de drept", spune Simona Fărcăşan, bibliotecara ce se ocupă de această colecţie. „Sunt lucrări unice în ţară, avem cărţi tipărite la Roma, din secolele XVI-XVII, sunt lucrări fundamentale pentru studierea culturilor arabă, persană sau ebraică, dicţionare, opere fundamentale ale literaturii arabe, ediţii rare, manuscrise unice, executate de caligrafi otomani", a precizat specialista.

Timotei Cipariu a adăugat colecţiei sale lucrări proprii, autografe, caiete de notiţe, copii din manuscrise de la Viena, din cărţi de poezii. „A învăţat singur araba", punctează bibliotecara.

Mai pot fi admirate în expoziţie ediţii din Coran, scrise manual. Pe un alt raft se află prima ediţie completă a Coranului în limba arabă apărută în Europa. A fost tipărită la Hamburg, în 1694. Se mai află expusă o carte de rugăciuni în limba arabă, din seria cărţilor religioase, în special biblii, pe care Biserica Catolică le tipărea pentru comunităţile din zonele în care se vorbea această limbă.

Între cărţile-vedetă ale expoziţiei se mai numără prima traducere latină integrală a Coranului, realizată de Marucci, ediţii din celebra serie de basme „1.001 de nopţi", una apărută la Cairo, precum şi o ediţie în 12 volume a lui Habitch, un manuscris despre o lucrare a lui Platon, poezii, ediţii celebre ale unor scrieri arabe, istorie, culegeri de texte, lucrări de bază din filosofiei istorice, lucrări de ştiinţe şi interpretarea Coranului.

Pot fi admirate şi scrieri ale lui Ibn Batutta, „un fel de Marco Polo al lumii arabe". „În lumea arabă sultanii au interzis tipărirea lucrărilor religioase, mai ales a Coranului, considerând că sunt prea sfinte pentru a fi tratate aşa, tipărite, vulgarizate şi popularizate. Astfel, prima tipografie datează abia din 1729 şi a funcţionat la Constantinopol. A fost înfiinţată de Müteferrika, un om care a plecat din Cluj şi s-a convertit la Islam", spune Simona Fărcăşan. Cea mai importantă tipografie din lumea arabă a fost inaugurată în 1922, la Cairo şi de aici provine o colecţie importantă de cărţi deţinute de Biblioteca Academiei. „Avem tot ce îi trebuie unui orientalist în formare: de la limbă la literatură şi jurisprudenţă arabă", spune Simona Fărcăşan.

Puţini vin să cerceteze această colecţie, mai alesc că în România sunt foarte puţini orientalişti. „Mă îndoiesc că s-ar putea găsi ceva spectaculos în manuscrise, sunt lucrări clasice şi nu avem o colecţie atât de bogată, însă există mereu această posibilitate", remarcă bibliotecara. „A trebuit să fac o selecţie la sânge, nu este spaţiu pentru toate. Vom mai face expoziţii cu lucrări din această colecţie", anunţă specialista. Expoziţia este deschisă până în 30 aprilie, între 8:00 şi 15:00. Intrarea este liberă.

Cine a fost Timotei Cipariu

Timotei Cipariu (foto) (1805-1887), a fost un cleric greco-catolic, revoluţionar paşoptist, filolog, lingvist şi pionier al ziaristicii. A activat în special la Blaj, unde a publicat o serie de studii asupra limbii române şi a gramaticii sale, fiind considerat unul dintre întemeietorii filologiei şi lingvisticii româneşti. Pe parcursul vieţii, el a strâns o cantitate impresionantă de documente şi cărţi rare, o bună parte a acestora ajungând în arhivele Bibliotecii Academiei Române de la Cluj.

Expoziţia poate fi vizitată până la sfârşitul lunii curente