“Nu avem cunoştinţe exacte despre ce se află acolo”, susţine arheologul Adrian Rus, cercetător la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj. Cu toate acestea, istoricii clujeni intuiesc că în subsolul bisericii s-ar afla cripte, aşa cum există în toate lăcaşele de cult din Evul Mediu. “Biserica Sf. Mihail este cel mai important monument istoric al oraşului.
O cercetare aprofundată a clădirii ar putea clarifica o întreagă serie de probleme ştiinţifice importante pentru istoria oraşului. Criptele altor biserici clujene au oferit cercetătorilor numeroase surprize. S-a dovedit că ele adăpostesc valori de patrimoniu de foarte mare importanţă”, a declarat istoricul Tudor Sălăgean.
Nici un cercetător contemporan nu a pătruns însă în subsolul Bisericii Sf. Mihail, unde istoricii susţin că se află cripte de o însemnătate importantă. Ultimul studiu asupra subsolului clădirii a fost făcut în urmă cu 50 de ani, de către un restaurator clujean, în timpul unor lucrări la clădire. Despre acesta se mai ştie doar că a întocmit o documentaţie privitoare la criptele din incinta bisericii, pe care a lăsat-o în custodia parohiei care administrează Biserica Sf. Mihail.
Preoţii din cadrul parohiei susţin însă că nu ştiu nimic despre existenţa unor cripte în subsolul bisericii. Ei au refuzat să ofere orice amănunte legate de acest subiect. Reprezentanţii Episcopiei Romano-catolice din Alba Iulia, în a cărei subdiviziune se află parohia din Cluj, şi-au exprimat lipsa de cunoştinţe privind existenţa sau nu a criptelor din subsolul Bisericii Sf. Mihail.
“Preasfinţia sa arhiepiscopul Gyorgy Jakubinyi spune că noi nu suntem în cunoştinţă de cauză, aceste detalii revenindu-i protopopiei din Cluj”, a declarat Laszlo Szabolcs, secretar al arhiepiscopului romano-catolic din Alba Iulia.
Morminte pentru elite
“în jurul bisericii ar putea exista morminte mai vechi decât clădirea. De fapt, asta e cert”, consideră Rus. Acesta a explicat care este însemnătatea criptelor, aflate în majoritatea lăcaşelor de cult din perioada Evului Mediu, şi în care se găsesc, de regulă, morminte ale persoanelor care aparţineau elitei societăţii din acele timpuri. “Sunt amenajări funerare unde numai oamenii care plăteau îşi puteau asigura un loc.
Obiceiul a existat în toate bisericile, până în sec. al XVIII-lea. Atunci, autorităţile Imperiului Habsburgic au considerat că e o metodă de igienă ca oamenii să nu mai fie înmormântaţi în apropierea bisericilor”, a precizat Rus. Arheologul a menţionat că desfăşurarea unor cercetări la Biserica Sf. Mihail ar fi foarte costisitoare şi ar tulbura oficierea slujbelor. De asemenea, mai spune el, săpăturile arheologice necesare pentru o cercetare completă trebuie determinate de lucrările de reabilitare a construcţiei.
O altă piedică în calea cercetărilor în subsolul bisericii, pe care a amintit-o arheologul, ar fi legea profanării mormintelor. Fostul preşedinte al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Cluj, arhitectul Vasile Mitrea, spune că incertitudinea situaţiei de la Biserica Sf. Mihail ar fi cauzată şi de restaurările care s-au făcut în interiorul construcţiei şi în turn, în anii ‘50-‘60, lucrări care nu au fost duse la bun sfârşit.
“Teoretic, fiecare biserică din secolul al XIV-lea ar trebui să aibă prelaţi înmormântaţi în subsol. Dar a fost şi cimitir în spaţiul acela, aşa că sunt variante şi variante”, a mai spus Mitrea.
Patru religii într-o biserică
Construcţia Bisericii Sf. Mihail a început la mijlocul sec. al XIV-lea, pe amplasamentul unui cimitir şi al unei capele, dedicate Sf. Iacob. Hotărârea de ridicare a bisericii a fost luată în urma unui act eliberat la 19 august 1316 de Carol Robert de Anjou, prin care Regele Ungariei acorda privilegii şi libertăţi Clujului, printre care şi dreptul de a-şi alege liber preotul şi parohul.
Construcţia s-a desfăşurat în două faze, între 1316 şi 1390, respectiv 1410 şi 1487. Biserica este singura din România care a găzduit de-a lungul vremii patru religii diferite. în primele două secole de la construcţie s-au oficiat slujbe catolice. în perioada 1545-1558 a fost biserică luterană, între 1558 şi 1566 a devenit calvinistă, iar din 1566, unitariană, când episcopul clujean Francisc David a profetizat a doua venire a lui Isus Hristos pe Pământ, la Cluj, în 1570.
Profeţia nu s-a împlinit, provocând dezamăgirea aderenţilor la unitarianism. “David Francisc a împins doctrina anti-trinitariană până la limitele sale, refuzând Fiului orice rol divin, iar Clujul a devenit, în acea perioadă, cel mai important centru de unitarianism din Europa”, explică istoricul Tudor Sălăgean. în 1699, când habsburgii au ocupat Transilvania şi au preluat toate lăcaşele de cult, Biserica Sf. Mihail a redevenit catolică.
Matei Corvin, botezat la Cluj
în sec. XVI-XVII, biserica a servit drept loc de întâlniri pentru Dieta Transilvaniei. “Aici s-au luat decizii politice importante. Dieta a decis în 1594 ca Transilvania să intre în Liga Sfântă şi să lupte împotriva turcilor”, a mai afirmat Sălăgean.
Edificiul a fost martor la diverse momente importante, precum botezul lui Matei Corvin sau investirea principilor Transilvaniei, Gábor Bethlen, Zsigmond Rákoczi, Zsigmond Báthory şi Gábor Báthory.
Biserica este închinată Sf. Arhanghel Mihail şi, ca tipologie arhitecturală, este primul exemplu de hală gotică cu trei nave din Transilvania.
