Recital de lieduri la Muzeul de Artă: 95 de ani de la nașterea lui Tudor Jarda

Recital de lieduri la Muzeul de Artă: 95 de ani de la nașterea lui Tudor Jarda
A fost profesor de armonie la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca (1948–1984) şi secretar al filialei clujene a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1954–1957).

În semn de prețuire și în amintirea celui care și-a pus deosebitul talent în slujba culturii clujene și a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca - compozitorul, profesorul și dirijorul Tudor Jarda (1922-2007) - soliștii teatrului liric clujean, mezzosoprana Iulia Merca și basul Cristian Hodrea, alături de pianista Mira Gavriș, vor susține miercuri, începând cu ora 19:00, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, un recital de lieduri.

Muzica acestora poartă, în mod evident, semnătura compozitorului aniversat, în timp ce versurile fac parte din creația marilor noștri poeți Mihai Eminescu, Octavian Goga și Lucian Blaga.

Tudor Jarda s-a născut la Cluj-Napoca și și-a dezvoltat abilitățile muzicale la Conservatorul din Cluj și din Timișoara, urmând totodată cursurile de filosofie ale Universității din Cluj unde, printre profesorii săi, s-a numărat și Lucian Blaga. A activat ca interpret trompetist în Orchestra Operei Române clujene (1945-1948), dar și ca director al instituției noastre, în perioada 1975-1981.

A condus, totodată, de la pupitrul dirijoral unele producții muzical-dramatice proprii, ca "Neamul Șoimăreștilor", "Pădurea vulturilor", "Dreptul la viață", "Luceafărul de ziuă" sau "Înger și demon". Mai mult decât atât, a transmis dragostea pentru artă și tinerelor generații de studenți ale Conservatorului din Cluj, unde a predat armonie (în perioada anilor 1949-1984), desfășurând în paralel o asiduă muncă de cercetare în domeniul folclorului.

În ceea ce privește diversa și ampla sa creație componistică - incluzând atât lucrări muzical-dramatice, cât și simfonice sau vocal-simfonice - aceasta reflectă plenar predilecția pe care compozitorul a manifestat-o pentru resursele vocii umane, înclinațiile sale folclorice, dar și accesibilitatea cu care a căutat în permanență să se adreseze receptorilor artei sale.

Comenteaza