Se duce de râpă Ţinutul Secuiesc?

Este o întrebare la ordinea zilei. Şi cât se poate de dramatică. Declanşată de o conjunctură istorică. Şi nu doar de un moft al domnului Laszlo Tokes. Ţinutul Secuiesc poate fi pierdut pentru România. Alarma este reală.

          Pare o glumă. Dar nu e. La început, un grup, să-i spunem de iniţiativă locală, s-a constituit într-un fel de miliţie a secuilor. O organizaţie de tip paramilitar. Care a început să proclame necesitatea obtţnerii unei autonomii. Apoi a fost născocit un imn. Un drapel. Un referendum pentru declararea unilaterală a autonomiei. în fine, a apărut şi un simbol. Care simbol, într-un mod pe cât de straniu, pe atât de scandalos, a fost strecurat şi recunoscut printr-o hotărâre a Guvernului României. A guvernului din care face parte şi UDMR. Care formaţiune politică, cel puţin la acest capitol, excelează prin duplicitate. în sensul că, oficial, se pronunţă pentru o autonomie numai culturală, şi nicidecum administrativă, în timp ce pe secui îi încurajează să se răzvrătească, în forţă, împotriva statului român.

 

          Şi, colac peste pupăză, un europarlamentar român, ajuns acolo printr-un scrutin la fel de ciudat cum a fost şi cel în favoarea Elenei, fata lui Traian Băsescu – obţinând numeroase voturi în colegii nelocuite de maghiari – l-am numit pe Laszlo Tokes, proclama în cel mai înalt organism al continentului necesitatea separării Ţării Secuilor de România, după modelul în care s-a separat Kosovo de Serbia. Mai mult chiar, îi îndeamnă pe aceştia, în mod cât se poate de explicit şi de direct, la răzmeriţă. Iar Laszlo Tokes nu este nici măcar un simplu parlamentar european. Ci este chiar vicepreşedintele înaltului organism.

 

          La ce fenomen asistăm, de fapt? Din punct de vedere economic, România se confruntă cu o criză fără precedent. O criză proprie, care nu mai are nicio legătură cu cea globală, care a trecut. Ea este declanşată şi amplificată nu numai de cel mai rău guvern pe care l-a avut vreodata, ci şi de existenţa unui sistem anchilozat. Nereformat. E atât de violentă această criză economică, încât poate conduce la căderea României de pe harta Europei. Un eveniment pe care, cinstit vorbind, nu ar avea nimeni de ce să-l regrete, atâta timp cât reprezentanţii statelor UE nu au găsit interlocutori valizi printre exponenţii puterii prezidenţiale şi guvernamentale de la Bucureşti. Criza economică, scăpată de sub control, în mod inevitabil, se transformă într-o criză socială, politică şiă.

 

          Este momentul în care statul român e mai slab decât oricând. Iar UDMR, organizaţia politică prin intermediul căreia, de fapt, Băsescu a reuşit să înfrângă, în mod neconstituţional, o majoritate formată şi declarată în Parlament, se află la putere. Absolut liberă să declanşeze, în ceea ce priveşte Ţara Secuilor, un proces malefic.

 

          Suntem, astfel, la un pas de dezmembrare a României. Asistăm la un atac major asupra suveranităţii naţionale. Iar vinovată nu este presa. Şi nici opoziţia. Vinovat este însuşi şeful statului, care este complice la acest act de trădare a intereselor naţionale. Parcă-l văd ciocnind un pahar de palincă, în Ţinutul Secuiesc, şi cerşindu-le voturile secesioniştilor.