De la Titulescu şi Ghica la Syda lui Eba
- Scris de Ziua de Cluj
- 15 Iul 2010, 17:52
- Coltul zilei
- Ascultă știrea

DISTRIBUIE
Puterea absolută corupe în mod absolut şi transformă comportamentele celor aflaţi la putere. Teoretic, atunci când se află "la butoane” sau cu hăţurile în mâini, reprezentanţii puterii nu se deosebesc prea mult unii faţă de ceilalţi.
în trecutul apropiat, Bujor Sion sau Dan Iosif, apropiaţi ai fostului preşedinte Iliescu, puteau face teoretic orice fără ca nimic să li se întâmple. în vremea guvernării Constantinescu, fiul acestuia, Dragoş, sau nepoţii de tristă amintire ai lui Gabriel Ţepelea sau Ionescu-Galbeni puteau şi hotărau de unii singuri ceea ce se întâmplă în sectoare economice de interes.
în vremea guvernării Năstase, şefii de cabinet sau consilierii acestuia, Cristi Sindie, Remus Truică şi Păvălache, împreună cu celebra doamnă Dana, şi nu mai puţin celebrii reprezentanţi ai "Camarilei”, Bittner, Petrache sau Finiş făceau aproape orice fiind convinşi că nimic nu li se poate întâmpla.
în guvernarea Tăriceanu, Radu Stroe, Claudiu Moisescu, Dan Ruşanu şi alţi piţifelnici liberali aveau impresia că puterea lor este nemuritoare. A venit rândul apropiaţilor lui Traian Băsescu, care sunt convinşi că la rândul lor sunt nemuritori şi tocmai de aceea nu trebuie să dea nimănui socoteală, nici măcar poporului român. Gestul de a-l numi (prin concurs!) pe viitorul ginere al preşedintelui Băsescu în poziţia de secretar economic III, este cu atât mai incalificabil cu cât el s-a realizat fără a păstra măcar aparenţele respectării legalităţii. Bogdan Ionescu, supranumit şi Syda, după numele de fată al mamei şi nu după numele teribilei boli cum s-ar putea crede, a fost cocoţat cu ajutorul prietenului tatălui său, Bebe Ionescu şi cu largul concurs al fiicei preşedintelui în funcţie, europarlamentarul Elena Băsescu, în poziţia de secretar III pe probleme economice al Ambasadei României la Paris.
Tânărul Syda, recunoscut ca fante de Dorobanţi, ar fi urmat probabil să fie însoţit la Ambasada din Paris şi de bunii săi prieteni, Codin Maticiuc, zis "Poponeţ”, pe post de ataşat cultural şi de un alt maimuţoi de Dorobanţi, Claudiu Pătraşcu, pe post de ataşat militar. Asta pentru ca "tatuatul” lui Eba să nu se plictisească atunci când îşi va începe vizitele cu scrisorile de acreditare la Budha Bar, Moulin Rouge şi la discoteca "La Locomotive”. Probabil scrisorile ar fi urmat să fie contrasemnate în afară de Ministrul Economiei şi cel al Afacerilor Externe şi de către Joshua Castellano, proprietarul-mafiot al clubului Bamboo şi de către tinerii proprietari ai clubului Frattelli, respectiv Gaia şi Bonton- Maria Celeste din Herăstrăul bucureştean.
Ca şi garanţie de bună purtare şi aptitudini, cu siguranţă Cătălin Botezatu, împreună sau fără Bianca Drăguşanu, puteau da diplomă de bună purtare fantelui Ebei. Faptul că domnul Syda a câştigat "concursul” nu reprezintă o surpriză atât de mare ca şi faptul că domnia sa a participat la acest concurs, deşi era angajat al Ministerului de mai puţin de 30 de zile (potrivit reglementărilor interne, la concurs ar fi trebuit să participe doar acei angajaţi care au o vechime de minimum 6 luni). Dar ce nu fac cei aflaţi în sfera de influenţă a puterii pentru odraslele lor şi ale prietenilor lor! Teoretic, la fel ca apropiaţilor lui Adrian Năstase şi Călin Popescu Tăriceanu sau Ion Iliescu, nimic nu li se poate întâmpla acestor aleşi ai sorţii. Practic, însă, istoria recentă ne-a dovedit-o din plin că exact cei care se credeau atotputernici au ajuns să facă vizite dese la DNA, Parchet sau în sălile de tribunale.
Sunt două lucruri asupra cărora doresc să mai stărui în acest text. Primul este legat de reacţia fantelui Syda care a considerat că a fost linşat de presă şi în consecinţă a fost nevoit să se retragă, respectiv modul în care sâmbătă cel mai citit cotidian din România, tabloidul Libertatea, a publicat poziţia Preşedinţiei, adică a viitorului socru al d-lui Syda, care ne spunea cu nonşalanţă că a aflat din presă despre numirea iubitului fiicei sale la Ambasada României din Paris. Situaţia poate stă chiar aşa, dar în acest caz Traian Băsescu poate oscila între a-i da o palmă părintească fiicei sale, respectiv în a le da nişte picioare în fund marinăreşti consilierilor săi. Oricum ar sta lucrurile, faptul că Bogdan Ionescu s-a retras din poziţia "câştigată" la Paris este indiscutabil o victorie a presei din România. Poate printre singurele victorii, din păcate.
La Ambasada României din Paris au lucrat înaintea d-lui Syda şi dl. Vasile Alecsandri, Konstantin Argetoianu, Dumitru Drăghicescu, Neagu Djuvara, Ion Lahovary, Grigore Gafencu, Constantin Vişoianu şi, cu voia dumneavoastră, Nicolae Titulescu, ca secretar atunci când studia Dreptul la Universitatea din Paris. Până unde pot ajunge asemănările dintre distinşii diplomaţi şi fiul tatălui sau şi viitorul soţ al soţiei sale, puteţi trage Dumneavoastră concluziile.
Text preluat astăzi 6 aprilie la ora 17.30 de pe www.raresbogdan.ro
în vremea guvernării Năstase, şefii de cabinet sau consilierii acestuia, Cristi Sindie, Remus Truică şi Păvălache, împreună cu celebra doamnă Dana, şi nu mai puţin celebrii reprezentanţi ai "Camarilei”, Bittner, Petrache sau Finiş făceau aproape orice fiind convinşi că nimic nu li se poate întâmpla.
în guvernarea Tăriceanu, Radu Stroe, Claudiu Moisescu, Dan Ruşanu şi alţi piţifelnici liberali aveau impresia că puterea lor este nemuritoare. A venit rândul apropiaţilor lui Traian Băsescu, care sunt convinşi că la rândul lor sunt nemuritori şi tocmai de aceea nu trebuie să dea nimănui socoteală, nici măcar poporului român. Gestul de a-l numi (prin concurs!) pe viitorul ginere al preşedintelui Băsescu în poziţia de secretar economic III, este cu atât mai incalificabil cu cât el s-a realizat fără a păstra măcar aparenţele respectării legalităţii. Bogdan Ionescu, supranumit şi Syda, după numele de fată al mamei şi nu după numele teribilei boli cum s-ar putea crede, a fost cocoţat cu ajutorul prietenului tatălui său, Bebe Ionescu şi cu largul concurs al fiicei preşedintelui în funcţie, europarlamentarul Elena Băsescu, în poziţia de secretar III pe probleme economice al Ambasadei României la Paris.
Tânărul Syda, recunoscut ca fante de Dorobanţi, ar fi urmat probabil să fie însoţit la Ambasada din Paris şi de bunii săi prieteni, Codin Maticiuc, zis "Poponeţ”, pe post de ataşat cultural şi de un alt maimuţoi de Dorobanţi, Claudiu Pătraşcu, pe post de ataşat militar. Asta pentru ca "tatuatul” lui Eba să nu se plictisească atunci când îşi va începe vizitele cu scrisorile de acreditare la Budha Bar, Moulin Rouge şi la discoteca "La Locomotive”. Probabil scrisorile ar fi urmat să fie contrasemnate în afară de Ministrul Economiei şi cel al Afacerilor Externe şi de către Joshua Castellano, proprietarul-mafiot al clubului Bamboo şi de către tinerii proprietari ai clubului Frattelli, respectiv Gaia şi Bonton- Maria Celeste din Herăstrăul bucureştean.
Ca şi garanţie de bună purtare şi aptitudini, cu siguranţă Cătălin Botezatu, împreună sau fără Bianca Drăguşanu, puteau da diplomă de bună purtare fantelui Ebei. Faptul că domnul Syda a câştigat "concursul” nu reprezintă o surpriză atât de mare ca şi faptul că domnia sa a participat la acest concurs, deşi era angajat al Ministerului de mai puţin de 30 de zile (potrivit reglementărilor interne, la concurs ar fi trebuit să participe doar acei angajaţi care au o vechime de minimum 6 luni). Dar ce nu fac cei aflaţi în sfera de influenţă a puterii pentru odraslele lor şi ale prietenilor lor! Teoretic, la fel ca apropiaţilor lui Adrian Năstase şi Călin Popescu Tăriceanu sau Ion Iliescu, nimic nu li se poate întâmpla acestor aleşi ai sorţii. Practic, însă, istoria recentă ne-a dovedit-o din plin că exact cei care se credeau atotputernici au ajuns să facă vizite dese la DNA, Parchet sau în sălile de tribunale.
Sunt două lucruri asupra cărora doresc să mai stărui în acest text. Primul este legat de reacţia fantelui Syda care a considerat că a fost linşat de presă şi în consecinţă a fost nevoit să se retragă, respectiv modul în care sâmbătă cel mai citit cotidian din România, tabloidul Libertatea, a publicat poziţia Preşedinţiei, adică a viitorului socru al d-lui Syda, care ne spunea cu nonşalanţă că a aflat din presă despre numirea iubitului fiicei sale la Ambasada României din Paris. Situaţia poate stă chiar aşa, dar în acest caz Traian Băsescu poate oscila între a-i da o palmă părintească fiicei sale, respectiv în a le da nişte picioare în fund marinăreşti consilierilor săi. Oricum ar sta lucrurile, faptul că Bogdan Ionescu s-a retras din poziţia "câştigată" la Paris este indiscutabil o victorie a presei din România. Poate printre singurele victorii, din păcate.
La Ambasada României din Paris au lucrat înaintea d-lui Syda şi dl. Vasile Alecsandri, Konstantin Argetoianu, Dumitru Drăghicescu, Neagu Djuvara, Ion Lahovary, Grigore Gafencu, Constantin Vişoianu şi, cu voia dumneavoastră, Nicolae Titulescu, ca secretar atunci când studia Dreptul la Universitatea din Paris. Până unde pot ajunge asemănările dintre distinşii diplomaţi şi fiul tatălui sau şi viitorul soţ al soţiei sale, puteţi trage Dumneavoastră concluziile.
Text preluat astăzi 6 aprilie la ora 17.30 de pe www.raresbogdan.ro
DISTRIBUIE
Comenteaza