Candidaţii noştri cei de toate zilele

Aparent, un subiect chiar mai important decît criza economică devastatoare din ultimii cinci ani. Dar şi candidatura domnului Crin Antonescu aproape că împlineşte patru ani. Cam de când s-a constituit USL, vorba domnului Viorel Hrebenciuc. Ce-au negociat băieţii ? Posturi, funcţii şi CIOLAN, of course. Asta ne aminteşte imediat de un articol de zilele trecute despre cei care consumă în exces pornografie filmată. Nu prea mai sunt interesaţi de chestia reală. Doar din când în când, la vreo lovitură de stat, şi atunci doar cel mult o lună, că e foarte obositor. Şi fuga-fuguţa în vacanţă, să recuperăm şi să putem să ne ocupăm din nou de... candidatură.

Să presupunem că cele două „dive" de televiziune, Crin şi Victor Viorel, vor rămâne prieteni pînă la capăt. Ce valoare are această probă de caracter nemaivăzută în viaţa politică ? Nici una. De ce ? Pentru că Mircea Geoană, fost ambasador la Washington, fost ministru de Externe, fost candidat la primăria Bucureştiului, fost preşedinte PSD, fost candidat la preşedinţia României, îşi va depune oricum candidatura. Şi va face apel la baza partidului, la poporul PSD. Pe cine va vota poporul PSD ? Pe Geoană sau pe Crin Antonescu ? Nu e greu de ghicit. Şi lucrurile nu se opresc aici. Sorin Oprescu, primarul „foarte independent" al Bucureştiului, îşi va depune şi el candidatura. Pe cine va vota celălalt popor PSD ? Pe Oprescu sau pe Antonescu ? Încă o dată, nu e prea greu de ghicit.

Dar nici dreapta nu se va lăsa mai prejos. (Mă rog, dacă avem noi dreaptă şi stîngă politică, asta e o altă discuţie...) Şi aici încep cu adevărat marile probleme pentru Crin Antonescu, şi el un presupus candidat de dreapta. Dacă Mugur Isărescu îşi va depune candidatura, şi are motive foarte serioase să o facă, pe cine va vota poporul de dreapta ? Pe Crin Antonescu sau pe Mugur Isărescu ? Un candidat de dreapta femeie, altcineva decât Elena Udrea, evident, ţinînd cont de nemulţmirea generală din România actuală - comparabilă cu Nicaragua, Chile, Brazilia - va fi, totuşi, o încercare care va perturba şi la dreapta, şi la stînga.

O asemenea candidatură nu poate fi exclusă. Şi poate chiar este de dorit. Şi să nu-l uităm pe Dan Diaconescu. După ravagiile pe care le-a produs în parlament, Dan OTV se va prezenta şi el la prezidenţiale. Şi va ploua cu adevăruri şi dezvăluiri. Şi e foarte probabil că nici Mihai Răzvan Ungureanu, Mihail Neamţu şi Remus Cernea nu se vor putea abţine. Sau vor fi trimişi, ca de obicei, la înaintare. Şi nu-i exclus să mai vina vreo 10 - foamea creşte exponenţial şi candidaţii de profesie nu lipsesc.

Deci despre ce discutăm, când pălăvrăgim, despre susţinerea PSD pentru Crin Antonescu ? Oare prim-ministrul Ponta va mai rămîne în post până la alegerile prezidenţiale? Şi dacă Victor Ponta rămâne în post pînă în februarie-martie 2014, în pofida presiunii în creştere a străzii, pe cine va cere zisul popor PSD la candidatură? Pe Victor Viorel, bineînţeles.

Dar pe cine mai interesează asemenea calcule bizantine, de sfîrşit de imperiu ? Pe mai nimeni, dar ziariştii, care se tem de viaţa reală la fel de tare ca şi Crin Antonescu de decizii serioase la Cotroceni în iulie 2012, vor continua să înnegrească inutil hârtia şi să breaking news ecranele televizoarelor cu candidatura candidatului fără portofoliu Crin Antonescu. Fără să bage de seamă că lumea vie s-a mutat pe Internet, Facebook, Twitter, ca în nordul Africii. Poate asta le disperă şi pe câteva vedete de mucava, care dau caraghios din picioruşe ca muştele pe hârtia cu lipici.