ANALIZA CUPEI MONDIALE: Cine pleacă?

Brazilia s-a impus, conform aşteptărilor, în faţa Coastei de Fildeş (cu 3-1) şi se anunţă candidată la titlu. Forma atacanţilor ei, Fabiano şi Elano, este în creştere.

Cred, însă, că probele concludente pentru echipa care excelează, prin tehnica individuală a jucătorilor, abia încep. La fel, pentru Portugalia. Victoria asupra Coreei de Nord (7-0) nu spune prea mult, jocul Portugaliei fiind totuşi dintre cele obişnuite. Nu a fost etalată vreo idee nouă, vreo schemă tactică fără precedent, vreo soluţie inovativă. Abia meciul direct, Brazilia-Portugalia, destul de probabil, ne va permite să sesizăm mai exact valoarea celor două echipe, deja faimoase. Până una-alta, ambele se califică în optimi şi vor întâlni, foarte probabil, Spania şi Elveţia sau Chile.

 

Franţa va fi prima echipă de prim-plan care pleacă acasă. Este greu de crezut că Uruguay sau Mexic vor pierde la scor meciul direct, iar Franţa va covârşi, tot la scor, Africa de Sud. Ce s-a întâmplat, de fapt, cu Franţa? Fiind în această ţară minunată la ora scrierii acestei cronici, cunosc discuţiile dramatice de la faţa locului. Rămân, însă, convins şi consecvent cu evaluarea mea publicată acum patru ani. Franţa a avut, în 2006, şi are şi acum, în 2010, una dintre primele trei echipe tehnice şi tinere din lume, iar în tradiţia ei este deja un fotbal plin de imaginaţie, spectaculos şi eficace.

 

Am spus-o şi acum repet, Franţa nu are antrenor pe măsură, şi, în consecinţă, nu are acum idee clară de joc. înfrângerea cu Mexicul, înjurăturile lui Anelka (am spus-o mereu: un jucător ineficace, care nu ar trebui dus la naţională!), revolta echipei împotriva Federaţiei Franceze de Fotbal sunt efectul. Raymond Domenech a avut, în 2006, şansa de a lucra cu jucători extraordinari (Zidane, Thierry, Vieira, Thuram, Barthez şi alţii), deja pregătiţi pentru mari confruntări şi a jucat finala Campionatului Mondial. Meritul său este, însă, mic.

 

în definitiv, o maşină bună merge bine, cel puţin o vreme, şi cu un şofer nepregătit! Din 2006 încoace, echipa Franţei nu a mers bine (dovadă, de pildă, şi calificarea chinuită la turneul final 2010!), iar Domenech are răspunderea majoră. El trebuia să fie – am spus-o la timp – înlocuit cu unul dintre inteligenţii antrenori francezi existenţi.

 

Aplicând procedurile (dovadă că procedurile, singure, nu sunt suficiente!), federaţia franceză, în loc să îl înlocuiască pe Domenech, i-a prelungit contractul. Pe româneşte, prostul devine fudul şi trece la decizii aberante: scoaterea lui Benzema din atacul Franţei, izolarea lui Thierry Henry şi a lui Gourcuff. Efectul e cunoscut: una dintre cele mai tehnice şi mai inovative echipe din lume pleacă acasă deja după grupele de calificare în optimi, Domenech este vinovat – prin obstinaţia de a rămâne, fără rezultate, în postul de antrenor al Franţei, prin deciziile, evident eronate, luate.

 

Desigur că se pune întrebarea: Domenech este, oare, primul din lume care se obstinează să rămână într-un post pe care nu-l recomandă nici pregătirea, nici prestaţia şi nici rezultatele? în România, întrebarea ar putea suna mai grav ca oriunde în Europa. Eu cred că la noi, din nefericire, mulţi ar trebui să tragă învăţături.

 

Rezultatul lui Domenech este aici mai ameninţător decât oriunde?

Meciul Chile-Elveţia (scor 1-0) a confirmat faptul că echipele sud-americane vin cu un fotbal mai inovativ, mai proaspăt, mai eficace. în fapt, toate echipele – Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay, Chile – din America de Sud au etalat un fotbal axat pe ofensivă, purtat de jucători tehnici, capabili de soluţii personale în situaţii concrete. în faţa “proceduralismului” ce domină mentalitatea europeană actuală, strategia ofensivă a sud-americanilor aduce un plus evident. Statele Unite ale Americii vin pe această rută, cu un plus de rigoare, care se va putea întări în anii ce vin.

 

în grupa H, lucrurile se complică odată cu victoria echipei din Chile asupra Elveţiei. Echipa sud-americană este calificată. Dacă face egal cu Spania în grupă, atunci joacă, foarte probabil, contra Portugaliei. Un egal poate, însă, trimite acasă Spania, ceea ce nu se pare improbabil. Elveţia pare să poată înfrânge necunoscuta echipă din Honduras, încât Spania va fi forţată la victorie cu Chile. Se pare că în această grupă golaverajul va decide calificarea în optimi.