Clujenii, revoltați după anunțul primarului că rromii de la Pata Rât vor fi relocați în locuințe din oraș / Unii și-au amintit de familiile care au dus cai în apartamentele din Mănăștur și au făcut foc în casă

După ce Primăria Cluj-Napoca a aprobat o finanțare de aproape 30 de milioane de lei pentru un proiect destinat sprijinirii persoanelor aflate în situații vulnerabile din comunitatea Pata Rât, internetul a explodat, iar clujenii l-au întrebat pe primar de ce oamenii cinstiți, cu taxele la zi, nu sunt ajutați și ei de municipalitate. 

Inițiativa Primăria Cluj-Napoca prevede cumpărarea a 50 de locuințe sociale și acordarea unor servicii complexe de integrare pentru familiile care vor fi relocate de la Pata Rât. Proiectul, intitulat „LOCUS: Locuire, Oportunități și Coeziune Urbană Sustenabilă”, a fost aprobat în unanimitate de Consiliul Local în cadrul ședinței extraordinare de marți, 28 iulie.

Locuințe sociale, în oraș, pentru cetățenii de la Pata Rât

Proiectul va fi depus pentru obținerea unei finanțări nerambursabile, în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, care are rolul de lider al proiectului. Primarul Emil Boc a subliniat că locuințele care vor fi achiziționate prin acest proiect nu vor fi transferate în proprietatea beneficiarilor, ci vor rămâne în patrimoniul public al municipiului și vor fi închiriate în aceleași condiții ca celelalte locuințe sociale.

Imediat după anunțul acestei inițiative ionternetul a explodat, oamenii fiind revoltați pe faptul că cei cărora nu le place munca sunt mereu în atenția autorităților pentru a fi ajutați financiar, pe când cei care plătesc taxe, muncesc, au grijă de cuminitate, pun umărul pentru ca orașul să meargă înainte, sunt cantitate neglijabilă pentru cei care vin cu idei de sprijin financiar pentru cei  cărora nu le place munca. 

Scandaluri, mizerie și intervenții repetate ale poliției în Parcul Farmec, după Primăria a transformat un apartament în locuință socială

Unii cetățeni i-au transmis lui Emil Boc să verifice zona Parcului Farmec dacă are dubii cu privire la incluziune. ”Pe toți cei care au dubii cu privire la impactul pe care îl poate avea amplasarea unei locuințe sociale într-un cartier liniștit să vină într-o după-amiază în Parcul Farmec și să vadă cu ochii lor ce înseamnă acest lucru pentru oamenii care locuiesc acolo.

După decesul unei persoane în vârstă, apartamentul de la parter a devenit locuință socială, iar în prezent acolo locuiesc, din câte cunosc, 21 de persoane relocate din zona Pata Rât. De atunci, viața locatarilor din zonă s-a schimbat radical. Scandalurile, zgomotul, mizeria și intervențiile repetate ale poliției au devenit o realitate. Un parc care era plin de familii cu copii și de persoane în vârstă a ajuns să fie evitat de mulți dintre noi, pentru că nu ne mai simțim în siguranță”, a transmis clujeanul. 

”Noi pe Gorunului nu mai avem liniște de când ați introdus o familie de rromi”

Și nu e singurul loc unde incluziunea a eșuat. ”Noi pe Gorunului nu mai avem liniște de când ați introdus o familie de romi, s-au făcut nenumărate sesizări, dar nu s-a luat nici o măsură, se droghează ziua în parc între copiii, ne este frică să mai ieșim afară. Vă rugam faceți ceva”, i-a transmis primarului Emil Boc un alt clujean. 

Unii mănăștureni și-au amintit de experimentul incluziunii de dinainte de Revoluție, când au fost demolate casele de pe strada Lingurarilor, iar rromii au primit apartamente la bloc, în catierul Mănăștur. ”A mai fost în Cluj o experiență din asta. Blocul din str. Negoiu nou nouț, dat în folosință numai rromilor și într-un an s-au făcut praf (locuințele - n.red.), fară uși, ferestre, foc în camere, cai, porci etc.”

Incluziunea din Mănăștur din Epoca de Aur după demolările de pe lingurarilor: ”A aprins și foc în mijlocul camerei, a dus calul în casă!!!”

Pentru ZIUA de CLUJ a rememorat o pensionară situația descrisă de alți clujeni pe pagina de Facebook a primarului despre rromii relocați de la case la apartamente în bloc. ”Păi erau foarte gălăgioși, mergea muzica apoi înjurau așa cum se spune ca la ușa cortului. Dezastru de scandalagiu era omul. Ăsta a aprins și foc în mijlocul camerei, a dus calul în casă... Plus scandaluriile specifice etniei.

Erau vecini cu noi. De la colțul blocului nostru începea blocul lor. Da, am trait citiva ani buni ca vecini. Cu noi nu aveau treabă doar ei între ei. Ei au venit de pe Lingurarilor (actuala
Primăverii că atunci le-au dărâmat casele ca să facă blocurile cu 10 etaje). Cred că nici lor nu le-a fost ușor, dar de adaptare nici vorbă”, a spus o doamna pentru ZIUA de CLUJ.  

Oamenii spun că acești cetățeni ar trebui trimiși la lucru și taxați la chirii tot așa cum plătesc și alți clujeni chirii sau rate pentru a supraviețui traiului zilnic din moment ce un clujean care muncește 8-10 ore pe zi și lasă jumătate din salariu pe o chirie absurdă sau își blochează viața cu un credit pe 30 de ani.

Din ce bani vor plăti acești oameni întreținerea și facturile de Cluj când majoritatea cetățenilor abia se descurcă

Totodată clujenii se mai întreabă din ce bani vor plăti acești oameni întreținerea și facturile de Cluj, care iarna trec de 800 de lei, iar dacă nu le plătesc, experimentul social eșuează tot pe banii contribuabililor. Dacă le plătește tot primăria cheltuielile de bloc, atunci discriminarea celor care muncesc cinstit devine totală, sunt de părere mulți clujeni. 

Clujenii cu credite pe 30 de ani se consideră discriminați de municipalitate

Clujenii spun că pentru o astfel de acțiune ar trebui un referendum o dezbatere publica cu cetatenii. Oamenii vor ca autoritățile să le asculte și lor opinia aleșii orașului Cluj-Napoca. ”Un apartament este de multe ori cea mai importantă "opera financiara" a unei familii. Oamenii muncesc o viață ca să aibă o casa a lor. Își iau credite pe 30 de ani, pe care le achita luna de luna, plătind în total mai mult decât dublul sumei. Unii din oamenii aia nu au muncit o zi din viata lor”, au mai transmis oamenii. 

”Nu este corect ce se întâmplă. Primăria nu mă ajuta cu nimic și eu mă strofoc, lucrez, plătesc o rată/chirie, impozite, taxe, bilet pt transport în comun”

”Sunt o persoana empatică, sunt de părere că persoanele care sunt într-o situație nefavorabilă, grea, etc trebuie ajutați. Dar... nu este corect ce se întâmplă. Adică eu mă strofoc, lucrez, plătesc o rată/chirie, impozite, taxe, bilet pt transport în comun(!), de abia îmi rămâne ceva la sfârșit de lună, primăria nu mă ajuta cu nimic cu toate ca eu îmi fac datoria către stat, autorități și persoanele care efectiv nu vor să muncească (exista excepții) sunt ajutați ca să facă în continuare ce au făcut până acum. Înțeleg că sunt și copii acolo și îmi pare sincer rău, dar o să facă exact ce fac și părinții lor, vor sta cu mâna întinsă”, a mai opinat cineva cu privire la inițiativa primarului. 

CITEȘTE ȘI: Clujul cumpără 50 de locuințe sociale pentru familiile din Pata Rât. Investiție de aproape 30 de milioane de lei