Foto Undă VERDE pentru ''zgârie-norii'' de pe platforma industrială Remarul 16 Februarie. Proiectul, comparat cu o shaorma cu de toate

PUZ-ul de restructurare urbană Remarul 16 Februarie, platformă industrială situată pe strada Tudor Vladimirescu 2-4 din Cluj-Napoca, a fost aprobat de urbaniștii județului Cluj.

Proiectul a fost prezentat, joi, în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism (C.T.A.T.U) a județului Cluj. 

Suprafața totală a terenului este de aproximativ 60.000 mp. Atelierul de cale ferată din Cluj şi-a schimbat de mai multe ori denumirea de-a lungul existenței sale, în diferite perioade istorice purtând următoarele denumiri:

• 1870-1918: MAV Vasuti Mühelyek (Atelierul Căilor Ferate MAV)
• 1919-1928: Atelierul CFR
• 1929-1944: Inspecţia Atelierelor Principale CFR
• În perioada postbelică: Atelierul de Reparat Material Rulant, UMMR 16 Februarie, În perioada post-decembristă: IMMR 16 Februarie, iar în prezent Remarul 16 Februarie.

Potrivit documentației, zona construită este unul din cele mai importante ansambluri ale patrimoniului industrial clujean fiind protejată parțial din punct de vedere arhitectural și urban, având clădiri propuse pentru a fi clasate în lista monumentelor istorice.

Clădirile/halele industriale sunt majoritatea construite în a doua jumătate a secolului al XX-lea având caracter industrial, funcționând ca depoziție sau ateliere de reparații. Incinta industrială evidențiază o structură mediocră, dezordonată, rezultat al unor dezvoltări in timp nesistematice.

Caracterul actual

În prezent activitatea industrială se desfășoară doar în anumite corpuri de clădire de pe amplasament, o parte semnificativă a imobilelor fiind azi neutilizate și în stare de degradare. Modul de ocupare a parcelei a rezultat din stricta necesitate funcțională, fără a avea un raționament ferm sau vreo planificare anterioară.

Dintre imobilele prezente pe amplasament, corpurile de cladire E4 Hala Locomotive - și E1-2-3 Cazangeria au fost identificate ca având valoare de patrimoniu prin PUG mun. Cluj-Napoca și studiul istoric realizat ca suport pentru prezenta documentație în timp ce corpurile E6 – Hala Forja și E5 – Hala sudura au fost considerate valoroase din punct de vedere estetic, acestea din urmă fiind păstrate și integrate în conceptul propus.

Amplasamentul este complet echipat din punct de vedere al rețelelor edilitare și conectat la infrastructura de transport CFR și la străzile mun. Cluj-Napoca. Toate aceste elemente sunt în stare tehnică satisfăcătoare și functionale.

Caracterul propus

Prezenta documentație propune schimbarea caracterului funcțional al amplasamentului din activități industriale în funcțiune mixtă - activități de comeț, servicii, învățământ, locuire colectivă, activități culturale și alimentație publică, spații verzi și loisir, parcaj subteran.

Imobilele de patrimoniu și cele cu caracter estetic deosebit se vor păstra, se vor reabilita și vor găzdui funcțiuni noi adaptate la necesitățile actuale ale orașului în timp ce imobilele parazitare existente pe amplasament se vor desființa.

Clădirile noi vor asigura un cadru echilibrat care să pună în valoare cu succes imobilele păstrate, prezența acestora urmând să completeze amplasamentul din punct de vedere al peisajului urban care trebuie să prezinte o imagine adaptată prezentului.

Se va asigura realizarea circulației carosabile prevazută prin PUG mun. Cluj-Napoca pe latura S a amplasamentului, în imediata vecinătate a șinelor de cale ferată și se va realiza o legătură pietonală de tip promenadă cu str. Septimiu Mureșan, în spațiul dintre cele 2 imobile de patrimoniu ce se vor reabilita. Amenajarea exterioară va propune o circulație de suprafață exclusiv pietonală sau velo în zona de amplasament cuprinsă între clădiri, spațiile destinate garării autovehiculelor urmând a fi amplasate într-un număr redus în exterior, pe zona perimetrală a amplasamentului iar cea mai mare parte se va amplasa în interiorul subsolurilor propuse.

Zona de contact a amplasamentului cu râul Nadăș se va amenaja sub forma unui spațiu de loisir, cu alei pietonale și locuri de ședere ce ar pune în valoare râul ca element al cadrului natural, iar în apropierea corpului E6, prevăzut a avea funcțiune de învățământ, se va amenaja un loc de joaca pentru copii. Zonele de piațetă sau scuaruri precum și spațiile verzi amenajate vor avea caracter public nelimitat, iar utilitățile se vor introduce în totalitate în subteran.

Înălțimea maximă a clădirilor noi va fi stabilită la maximum (3-5)S+P+25E cu o înălțime maximă la cornișă de 110 m față de CTA.

Proiectul a primit aviz favorabil, dar a fost comparat cu o shaorma cu de toate

Fiind vorba de o revenire în cadrul comisiei de urbanism de la județ, proiectantul a menționat modificările aduse proiectului, anume realizarea unui sens giratoriu, decizia luată în comisia de trafic de la municipiu.

Marcel Vancea, membru al CTATU Cluj, consideră proiectul a fi unul ciudat. „Propuneți locuințe într-o zonă de industrie. Nu prea înțeleg. Este și un muzeu acolo. Avem locuințe, industrie, parc, muzeu, etc. Pot spune că este destul de ciudat acest proiect, în opinia mea”. 

A urmat arhitectul Horațiu Răcășan, care a fost și mai dur în exprimare. „Este un proiect de shaorma cu de toate. Probabil timpul ne va arăta ce se schimbă din această shaorma, dacă se schimbă ceva”.

Proiectantul a explicat că s-a gândit un mix de funcțiuni pentru a reduce mobilitatea și a nu genera un trafic suplimentar, iar muzeul va fi amenajat deoarece în zonă sunt clădiri declarate monumente istorice.

Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj, a lăsat votul la latitudinea membrilor comisiei de urbanism. Majoritatea a votat favorabil, iar proiectul a „trecut”.