Un nou mall în Cluj sau zonă verde? Primăria, prinsă la mijloc

Un investitor privat a concesionat un teren de la primărie în urmă cu mai mulţi ani dar nu a construit încă nimic.

Primăria Cluj-Napoca este de multe ori prinsă la mijloc între investitorii imobiliari care vor să construiască mai mult şi oriunde şi unii arhitecţi clujeni care se pronunţă categoric pentru menţinerea zonelor verzi actuale. Acest lucru s-a văzut şi la recenta dezbatere organizată de primărie în care s-a discutat despre construcţiile din Făget.

Acum consiliul local trebuie să se pronunţe într-un alt caz asemănător. Este vorba de o plângere prealabilă venită din partea unui investitor care a concesionat 5 ha de teren de la primărie încă din 2009, situat pe str. Aurel Vlaicu, lângă Expo Transilvania, dar nu a construit nimic pentru că a constatat ulterior că aproape 50% din acest teren are destinaţia de spaţiu verde.

Firma Nervia Center cere acum să fie modificat Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului şi să fie schimbată destinaţia spaţiului verde respectiv în spaţiu construibil. Primăria a scos la licitaţie acel teren încă din 2005, cu intenţia de a-l concesiona unui investitor cu potenţial care să construiască un mall, un hotel, parking şi un ansamblu rezidenţial.

Contractul de concesiune dintre primărie şi Nervia s-a încheiat în 2009, iar la întocmirea PUZ a apărut acest diferend, faptul că PUG în vigoare la acea vreme prevedea că jumătate din teren este zonă verde.

Reprezentanţii investitorului susţin, în plângerea prealabilă adresată primăriei, că la momentul aprobării Planului Urbanistic Zonal (PUZ) de către CL în 2010, pe planşa PUZ avizată de Comisia de Urbanism s-a menţionat explicit că prin noul PUG, ce urma să fie aprobat, respectiva zonă verde îşi va schimba funcţiunea în teren construibil, tocmai pentru a face posibilă realizarea investiţiei ce face obiectul contractului de concesiune. Numai că prin noul PUG, aprobat în decembrie 2014, acea suprafaţă a rămas tot cu funcţiunea de spaţiu verde.

Acum ultimul cuvânt în cadrul acestei proceduri prealabile îl are CL, ce se va întruni în 4 februarie. Conducerea Direcţiei de urbanism a trimis o informare consilierilor în care afirmă că reglementările urbanistice stabilite prin PUZ şi PUG pentru acea zonă „nu sunt în contradicţie cu contractul de concesiune şi nu împiedică realizarea construcţiilor propuse la articolul 2 din acesta" şi în concluzie propune consiliului local respingerea plângerii prealabile şi menţinerea încadrării funcţionale stabilite prin PUG.

Arhitecţii municipalităţii mai arată că, dacă a fost prezentată Comisiei de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului o documentaţie care propunea schimbarea destinaţiei terenurilor spaţii verzi, membrii acesteia nu se puteau angaja ca la aprobarea noului PUG suprafaţa concesionată să fie încadrată în Unitatea Teritorială de Referinţă CB 6, deoarece aprobarea documentaţiei este în competenţa CL.

Urbaniştii primăriei spun că a fost cerut şi punctul de vedere al proiectantului PUG, prin şeful de proiect (Adrian Borda, n. red.), iar acesta a comunicat că „PUG preia prevederile PUZ Nervia, prin care o parte din teritoriul în cauză e clasat ca spaţiu verde. În consecinţă se propune păstrarea încadrărilor actuale". Specialiştii primăriei susţin că prin noul PUG zona a primit indici urbanistici mai mari decât era în PUZ, respectiv un POT maxim de până la 60% faţă de cel iniţial, de maxim 35%.

Administratorul Nervia Center, Ambrus Adam, a declarat pentru ZIUA de CLUJ, că firma îşi menţine intenţia de a realiza acea investiţie, cu o actualizare la anul 2016 şi că speră să ajungă la o soluţie pe cale amiabilă cu primăria şi consiliul local pentru că are nevoie de întreg terenul pentru edificarea investiţiei. Acesta mai spune că firma a plătit până acum 1 milion de euro, taxe de concesiune, plus alte taxe pentru documentaţii.

Interesant este faptul că între primărie şi firma respectivă este şi un proces pe rol la Tribunalul Cluj, după ce municipalitatea a dat în judecată investitorul pentru că nu a mai plătit taxa de concesiune pe teren. Această taxă a fost stabilită la 200.000 de euro pe an şi a fost plătită doar în primii ani, până în momentul în care a apărut disputa privind modificarea zonei verzi.