Surpriză în județul Cluj: comuna care rivalizează cu marile orașe la venituri locale

O analiză privind veniturile locale plasează o comună din județul Cluj în rândul celor mai performante din țară, cu peste 10.000 de lei pe locuitor.

Unele dintre cele mai mici localități din România ajung să aibă venituri locale pe locuitor comparabile sau chiar mai mari decât orașele mari, potrivit Raportului privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale realizat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului. În același timp, există comune cu populații mari care colectează sume foarte reduse per locuitor, ceea ce evidențiază diferențe majore de capacitate fiscală între administrațiile locale.

În acest context, comuna la care face referire analiza este Jucu, din județul Cluj, una dintre localitățile care se remarcă prin venituri locale ridicate pe cap de locuitor.

Ce înseamnă „venituri generate în comunitate”

Analiza se referă la veniturile produse la nivel local de fiecare unitate administrativ-teritorială. Acestea includ:

• impozite pe proprietate
• taxe locale
• redevențe
• chirii
• venituri din servicii
• amenzi
• cota defalcată din impozitul pe venit

Nu sunt luate în calcul veniturile din vânzări de active, fonduri europene sau subvențiile de la bugetul de stat pentru investiții. Indicatorul reflectă, așadar, capacitatea reală a unei comunități de a genera resurse din economia proprie.

Comune mici cu venituri de peste 10.000 lei/locuitor

Raportul arată că dimensiunea unei localități nu determină automat nivelul veniturilor. Există comune mici care depășesc chiar și orașe sau municipii la acest indicator.

• Comuna Frecăței (Brăila) ajunge la 13.632 lei/locuitor, una dintre cele mai mari valori din analiză.
• Sfântu Gheorghe (Tulcea) înregistrează 10.603 lei/locuitor, influențată și de poziționarea într-o zonă cu potențial turistic și economic specific.
• Jucu (Cluj) ajunge la 10.224 lei/locuitor, pe fondul dezvoltării economice și apropierii de zona metropolitană Cluj.

Zone periurbane cu venituri ridicate

Localitățile aflate lângă mari centre urbane au, de asemenea, performanțe financiare ridicate, susținute de investiții private și dezvoltare imobiliară.

• Ghimbav (Brașov): 9.224 lei/locuitor
• Otopeni (Ilfov): 8.955 lei/locuitor, susținut de proximitatea față de București și aeroport

Comune cu venituri foarte reduse

La polul opus, există localități cu populații numeroase, dar venituri extrem de mici pe cap de locuitor:

• Bărbulești (Ialomița): 150 lei/locuitor
• Slobozia Bradului (Vrancea): 265 lei/locuitor
• Lipovu (Dolj): 271 lei/locuitor

Aceste valori indică o capacitate fiscală redusă și o dependență mare de transferuri de la bugetul de stat.

Diferențe la impozitele pe proprietate

Disparitățile se văd și în veniturile din impozitele pe clădiri și terenuri:

• Cernavodă (Constanța): 6.415 lei/locuitor
• Predeal (Brașov): 2.334 lei/locuitor
• Vulturu (Constanța): 5.079 lei/locuitor
• Frecăței (Brăila): 3.009 lei/locuitor

În schimb, localitățile cu venituri mici au valori foarte reduse:

• Bărbulești (Ialomița): 70 lei/locuitor
• Slobozia Bradului (Vrancea): 73 lei/locuitor

De ce unele comune par „bogate” pe cap de locuitor

Raportul explică faptul că veniturile ridicate în unele comune mici pot fi rezultatul:

• unei baze economice puternice raportate la populație
• prezenței unor parcuri industriale sau investiții majore
• activităților turistice sau energetice
• concesiunilor și activelor valoroase
• populației reduse, care amplifică valoarea per capita

De ce alte localități au venituri mici

În cazul localităților slab performante fiscal, cauzele pot include:

• venituri scăzute ale populației
• economie locală slab dezvoltată
• puține proprietăți valoroase sau activități economice
• scutiri și cote reduse de impozitare
• inventare fiscale neactualizate
• capacitate administrativă redusă de colectare

Diferențe regionale

Raportul indică o distribuție geografică clară:

• rezultate mai bune în vest, centru, Dobrogea și în jurul marilor orașe
• rezultate mai slabe în Moldova, Oltenia și sudul Munteniei

Concluzie privind autonomia locală

Veniturile proprii sunt esențiale pentru autonomia administrațiilor locale. Localitățile cu venituri ridicate pot finanța investiții și servicii publice mai ușor, în timp ce cele cu venituri reduse depind puternic de transferuri de la bugetul central, scrie Mediafax. 

La nivel național, ponderea veniturilor aflate la dispoziția directă a autorităților locale este sub 50%, ceea ce limitează autonomia financiară a multor primării.

Exemple sintetizate din raport

Venituri mari generate în comunitate

• Frecăței (Brăila) – 13.632 lei/locuitor
• Sfântu Gheorghe (Tulcea) – 10.603 lei/locuitor
• Jucu (Cluj) – 10.224 lei/locuitor
• Ghimbav (Brașov) – 9.224 lei/locuitor
• Otopeni (Ilfov) – 8.955 lei/locuitor

Venituri foarte mici

• Bărbulești (Ialomița) – 150 lei/locuitor
• Slobozia Bradului (Vrancea) – 265 lei/locuitor
• Lipovu (Dolj) – 271 lei/locuitor

Impozite pe proprietate – valori mari

• Cernavodă (Constanța) – 6.415 lei/locuitor
• Vulturu (Constanța) – 5.079 lei/locuitor