S-a găsit soluţia pentru fluidizarea traficului din Cluj: implementarea sistemului de tranzit rapid

Reţeaua de transport urban în comun din Cluj-Napoca este deficitară, susţin membrii Proiect Cluj, o iniţiativă de dezbatere a problemelor de dezvoltare comunitară din oraş. Soluţia pentru modernizarea acesteia ar fi implementarea sistemului de tranzit rapid.

În contextul în care tendinţa la nivel global este de a descuraja traficul auto prin încurajarea folosirii bicicletelor, respectiv a mijloacelor de transport în comun, sistemul de management al transportului public din oraş funcţionează după principii învechite, sunt de părere membrii Proiect Cluj.

Principalele probleme semnalate sunt proasta sincronizare a troleibuzelor şi a autobuzelor, operarea sub capacitatea optimă sau la supracapacitate, slaba deservire a unor zone din oraş, costurile de transport ridicate, în condiţiile în care parcul auto este învechit, şi predictibilitatea scăzută. 

Acestea ar putea fi însă rezolvate prin introducerea sistemului de tranzit rapid, sistem implementat în 1974 în oraşul Curitiba din Brazilia şi utilizat cu precădere în America de Sud şi Asia. 

"Pentru a arde etapele de dezvoltare trebuie să învăţăm din exemplele de succes din alte oraşe. Unul din acestea este sistemul de tranzit rapid, cunoscut şi sub numele de bus rapid transit, o inovaţie realizată sub administraţia lui Jaime Lerner în Curitiba deja din anii '70. Astăzi, peste 166 de oraşe din lume au adoptat acest model de funcţionare pentru companiile publice de transport urban. Este un sistem uşor de implementat, cu o investiţie iniţială mică, cu costuri de operare scăzute şi care poate opera profitabil şi autonom din punct de vedere financiar. Spre exemplu, în Guangzhou, China, sistemul de tranzit rapid, bazat pe autobuze, are parametrii de funcţionare superiori oricărui sistem de metrou din lume", susţin membrii iniţiativei.

Sistemul este caracterizat de existenţa unor culoare rutiere dediate exclusiv mijloacelor de transport în comun, amplasate în mijlocul părţii carosabile, pentru a evita maşinile care circulă pe margine sau sunt parcate, respectiv de existenţa unor spaţii de îmbarcare închise, similare sistemului de la metrou. Îmbarcarea se face la nivel de platformă, iar vehiculele folosite sunt bi-articulate, pentru a asigura transportul unui număr cât mai ridicat de călători pe traseele principale. 

În acelaşi timp, membrii Proiect Cluj consideră că ar fi necesară asigurarea unei acoperiri mai mari a reţelei de transport, spre toate cartierele orasului, mai ales înspre Bună Ziua, Borhanci şi Europa, şi spre zona metropolitană, dar şi rebrand-uirea CTP, astfel încât atât mijloacele de transport, cât şi staţiile să fie vopsite într-o culoare unitară, specifică companiei. Totodată, pentru eliminarea controlorilor, respectiv al călătorilor care circulă fără bilet sau abonament, ei propun crearea unor staţii închise, cu accesul condiţionat de introducerea unei cartele de transport. 

Iniţiativa Proiect Cluj promovează un discurs analitic despre situaţia comunităţii clujene şi propune modalităţi inovatoare prin care problemele depistate pot fi soluţionate. Membrii săi se ghidează după principiile expuse de James Lerner, primarul oraşului Curibita, şi ale lui Enrique Peñalosa, primarul oraşului Bogota, capitala Columbiei.