Protest împotriva evacuării forțate a romilor din Cluj-Napoca și Dej

Peste 600 de persoane din Bucureşti, dar şi din alte oraşe ale ţării au participat sâmbătă la un marş de protest, cu opriri în faţa ambasadelor Italiei şi Ucrainei, pentru a-şi exprima dezaprobarea faţă de o serie de acte de violenţă şi declaraţii la adresa romilor, din ultima perioadă.

La eveniment au participat activişti pentru drepturile romilor, reprezentanţi ai unor organizaţii care militează pentru drepturile omului. Coloana de protestatari s-a deplasat pe traseul Bd. Dacia - Str. Henri Coandă - Bd. Lascăr Catargiu - Piaţa Victoriei - Bd. Aviatorilor, participanţii purtând însemne cu steagul internaţional al romilor. În debutul evenimentului, au fost intonate imnurile României, Europei şi Romilor.

Ciprian Necula, coorganizator al protestului, a dat citire unui manifest, exprimând dezaprobarea faţă de violenţa îndreptată împotriva romilor din România, Italia, Ucraina. El a precizat că în ţara noastră, potrivit sondajelor, romii sunt cea mai vulnerabilă minoritate etnică în faţa rasismului şi discriminării, adăugând că acest lucru este determinat de "lipsa de programe coerente pentru combatarea" acestor atitudini.

"În ultimii ani au avut loc evacuări forţate ale romilor, fără ca autorităţile să asigure o alternativă pentru locuire. Astfel de evenimente au fost în Cluj, Eforie Sud, Lugoj, Timişoara, Dej, Constanţa, Mangalia, Iaşi, Focşani", a declarat Necula. În manifest s-a făcut referire la şase atacuri rasiste care au avut loc în Ucraina pe parcursul a două luni.

Ei a atras atenţia asupra faptului că ministrul de interne italian, Matteo Salvini, a propus recenzarea romilor, fără să precizeze obiectivul clar al acţiunii. Iniţiatorii au cerut statului român să elaboreze o legislaţie care să condamne rasismul antirom, după modelul legii antisemitismului; înfiinţarea unui observator guvernamental privind rasismul şi xenofobia; implementarea şi bugetarea strategiei naţionale pentru romi; reforma instituţiilor care se ocupă de incluziunea romilor; sancţionarea de către CNA a discursului instigator la ură.

Autorităţilor din Italia şi Ucraina li s-a cerut să asigure protecţia cetăţenilor de etnie romă, iar Comisiei Europene, să intensifice monitorizarea rasismului antirom în statele membre, cu scopul de a identifica derapaje de la principiile europene, formarea în cadrul agenţiei pentru drepturi fundamentale a unei direcţii care să monitorizeze situaţia comunităţilor de romi din statele membre. A fost cerută declanşarea procedurii de infringement în cazul statelor membre care nu sancţionează infracţiunile motivate de ură.

Carmen Gheorghe, preşedinte al Asociaţiei E-Romnja, a declarat că manifestul are un dublu rol: de a exprima solidaritatea cu romii din afara ţării, dar şi de a atrage atenţia statului român asupra faptului că "nu face suficient şi nu se poziţionează aşa cum trebuie" atunci când vine vorba de etnicii romi.

"Protestul acesta este un semnal de solidaritate pentru romii noştri din diaspora, care, din păcate, de multe ori devin ţari ispăşitori pentru politicienii europeni, fie că sunt în perioada alegerilor naţionale sau pre-alegerilor europene, aşa cum se întâmplă în Italia. Vrem să facem acest manifest pentru a le arăta lor că nu sunt singuri, mai ales că statul român, din păcate, îi abandonează de fiecare dată", a precizat Gheorghe.

Protestatarii au purtat pancarte cu mesajele: "Rasismul, o boală europeană tratată superficial", "Solidaritate antirasistă", "Europe, stop rasism in your states", "În an centenar rasismul este barbar".