Planuri de 800 de milioane de euro pentru infrastructura de apă a Clujului

Planuri de 800 de milioane de euro pentru infrastructura de apă a Clujului
Judeţul Cluj va fi racordat la reţeaua de apă şi canalizare în proporţie de 100% până în 2016, având în vedere noul proiect cu finanţare europeană pregătit de Consiliul Judeţean şi Compania de Apă Someş.

Pentru continuarea programului Companiei de Apă Someş privind extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare, administraţia judeţeană se va angaja ca girant într-un nou credit bancar. Din 2014, Compania de Apă vrea să acceseze un proiect cu finanţare europeană în valoare de până la 800 de milioane de euro, având totodată obligaţia să asigure cheltuielile de cofinanţare. În acest sens, va fi nevoie de un nou împrumut bancar, a explicat Alin Tişe, pe care numai Consiliul Judeţean (CJ) îl poate garanta. Chiar dacă această procedură va creşte gradul de îndatorare al instituţiei, spune Tişe, efortul se justifică, având în vedere că din 2016 judeţul Cluj va fi racordat în proporţie de 100% la reţeaua de apă şi canalizare.

Unul dintre cele mai generoase proiecte de investiţii derulate de Compania de Apă Someş în parteneriat cu CJ Cluj, în perioada 2008 -2013, vizează reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare în judeţele Cluj şi Sălaj. Proiectul a vizat lucrări în valoare de peste 190 de milioane de euro, urmând a se încheia anul viitor. "Cu acest proiect putem spune că judeţul Cluj a ajuns undeva în proporţie de peste 80% să fie racordat la reţelele de apă şi canalizare", a comentat şeful administraţiei judeţene, Alin Tişe. În cadrul acestui proiect s-au atribuit contracte extrem de valoroase, în special în municipiul Cluj-Napoca dar şi în judeţul Cluj şi în judeţul Sălaj.

"În Cluj Napoca s-au derulat investiţii importante care au vizat extinderea reţelei de apă şi de canalizare, lucrări de modernizare, atât la reţele, cât şi la staţia de epurare. De asemenea, un proiect important a fost cel privind realizarea conductei de aducţiune de la Tarniţa la Dej. Lucrările s-au finalizat anul trecut, iar în prezent sunt realizate racordurile pe străzile din oraş, astfel că dejenii vor bea aceeaşi apă pe care o beau clujenii, de la aceeaşi sursă. Tot din acest program a fost modernizată şi staţia de epurare din Gherla, iar lista de contracte atribuite ar putea continua", a spus Tişe. În baza acestui proiect, Clujul ajuns pe locul al doilea în ţară, după Bucureşti, în privinţa numărului de gospodării racordate la reţeaua de apă şi canalizare. "Planul este ca acest program să continue şi anul viitor, tocmai de aceea ne pregătim să accesăm un nou proiect finanţat din fonduri europene", a precizat Tişe.

Compania de Apă va aplica pentru o finanţare triplă de data aceasta, de până la 800 de milioane de euro. "Nu ştiu dacă vom reuşi să obţinem atât, dar ne aşteptăm oricum să primim o sumă mult mai mare. În acest sens, trebuie să fim pregătiţi să asigurăm partea de cofinanţare", a comentat Tişe. Cel mai probabil, pentru a asigura cheltuielile de cofinanţare, Compania de Apă va accesa un nou credit bancar. "Pentru a sprijini compania în acest demers, Consiliul Judeţean va intra să garanteze creditul bancar", a spus Tişe. Având în vedere că garantarea unui astfel de credit bancar va creşte gradul de îndatorare al CJ, Tişe a ţinut să precizeze că situaţia bugetară a instituţiei pe care o conduce va putea fi ţinută totuşi sub control. "Am încercat tot timpul să ne menţinem gradul de îndatorare cu mult sub limita admisă de lege, tocmai pentru că ştiam că avem de continuat programul de infrastructură utilitară. Efortul nostru va merita, însă, având în vedere că dacă vom obţine această finanţare, până în 2016 putem spune că tot judeţul Cluj va fi racordat la reţeaua de apă şi canalizare în proporţie de 100%", a comentat Tişe.

Conform unui raport al Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa, Clujul se află pe primul loc, după Bucureşti, la capitolul infrastructură edilitară de apă şi canalizare, datorită programelor începute de Compania de Apă Someş. Încă din 1996, Compania de Apă a accesat patru credite bancare pentru a-şi putea asigura finanţarea europeană.

 

 

Etichete
Comenteaza