Planul pentru eficientizarea traficului, prea stufos în opinia clujenilor. Ţigănaş: "Atenţie la neconcordanţele cu PUG-ul"

Planul ce prevede implementarea unui sistem de trafic eficient în Cluj, până în anul 2030, a fost supus dezbaterii publice, înainte de a fi asumat de către Consilul Local.

Planul de Mobiliatate Urbană Durabilă (PMUD), căci despre acesta este vorba, a fost elaborat în cursul anilor 2014-2015 de către o echipă de specialişti britanici în studii de trafic la cererea Ministerului Dezvoltării, finanţarea fiind asigurată de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Acesta este necesar în vederea finanțării proiectelor de transport urban, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020 şi propune diverse soluţii pe termen scurt, mediu şi lung, în perioada 2016-2030, la cele mai importante probleme din traficul clujean. În PMUD este inclus şi un plan cu 16 proiecte cu prioritate zero, „must do", a căror implementare ar necesita 150 de milioane de euro.

Majoritatea proiectelor incluse în plan se concentrează în jurul realizării centurii metropolitane, care ar urma să lege cartierele Mănăştur şi Someşeni. De asemenea, prioritară este şi construcţia unui drum pe lângă calea ferată - tronsonul de vest (de la gară spre Baciu), inclusiv pasajul superior peste linia de cale ferată din zona Tetarom I.

"De ce sunt într-un plan de mobilitate atât de multe proiecte de infrastructură rutieră? Pentru că nu putem vorbi de o mobilitate durabilă până nu rezolvăm problema traficului din Cluj. Iar dacă nu o facem, nu putem avea coridoare pietonale, rețea de piste de biciclete sau benzi dedicate transportului în comun. Planul a fost construit în baza unei avelope financiare predefinite, contrâns de banii disponibili. Am dat mai multe scenarii alternative, structurate în jurul axei est-vest ca problemă principală, nu doar pentru traficul auto ci și pentru transportul în comun. Realizarea centruii de sud a orașului devine prioritară și noi am recomandat scenariul care se concentrează în jurul realizării acesteia", a explicat Mihai Grecu, reprezentant al firmei care s-a ocupat de realizarea PMUD, în dechiderea dezbaterii.

Printre probleme aduse în discuţie de cetăţenii, activiştii, arhitecţii sau diverşi specialişti prezenţi în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj s-au numărat neajunsurile pentru pietoni şi biciclişti sau eterna lipsă a locurilor de parcare în centrul oraşului. Au fost şi voci care au susţinut că proiectele PMUD sunt mult prea stufoase şi că administraţia locală ar trebui să aibă în vedere proiecte simple, punctuale, uşor de implementat şi cu costuri reduse.

Dacă în cazul traseelor pentru biciclişti, la propunerea activistului Adrian Dohotaru, edilul Emil Boc a promis să aibă o discuţie cu rectorii UBB şi USAMV în vederea deschiderii accesului public în Parcul Babeş şi în curtea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, în privinţa parcărilor a spus: "Primăria aplică circa 1.500-1.800 de amenzi săptămânal în oraş, cu prioritate şoferilor care au parcat pe trotuare, piste de biciclete, în staţii de autobuz, au blocat căi de acces, etc. Nu putem face nimic mai mult. Lucrurile vor merge mai bine când Guvernul va reglementa legea privind ridicarea maşinilor parcate neregulamentar. Avem promisiuni cum că acest lucru se va întâmpla în această toamnă".
Cetăţeanului care a venit cu propunerea de proiecte simple - amenajarea unui drum de legătură între Câmpului cu Frunzișului sau a unui pasaj peste Calea Ferată în zonă, Mihai Grecu i-a replicat: "Toate aceste propuneri sunt incluse în proiectele mari din plan, sunt bucăţi de proiect. Se pot realiza la început, însă trebuie bine gândite pentru a nu trebui să intervenim ulterior".

Şerban Ţigănaş (OAR): "PMUD trebuie să fie lectură obligatorie pentru toţi consilierii locali şi şefii de instituţii din administraţia locală".

Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, a recomandat tuturor consilierilor locali şi şefilor de instituţii din administraţia locală "să parcurgă cu aplecare" Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), pentru ca toată lumea să vorbească aceeaşi limbă.

De asemenea, acesta i-a atras atenţia primarului Boc că între acest plan şi noul PUG sau Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020, deja adopotate de Consiliul Local, ar putea să existe neconcordanţe.

"Drum expres ocolitoare Floreşti, inel sudic Mănăştur-Aurel Vlaicu, acord inel sudic varianta Zorilor-Mănăştur, drum expres ocolitoare Baciu, drum adiacent căii ferate, prelungirea strada Uzinei Electrice, prelungire tramvai Floreşti, etc. Acestea sunt proiecte comune prevăzute în PUG şi PMUD. Drum nou cartierul Lomb, pod nou pe strada Fabricii de Zahăr şi pod nou peste Someş în zona Hotelului Napoca sunt proiecte incluse în PUG, însă decesise sau inexistente în PMUD. În rest nu ar exista proiecte care să intre în conflict sau care să ne ducă în complicaţii. Pot observa că proiectele majore menţionate de către coordonatorii PMUD, cum ce centura metropolitană, sunt priorităţi şi în PUG şi în Stragegia de dezvoltare pentru 2014-2020. Din perspectiva administraţiei locale, vom adapta PUG-ul pentru a pune proiectele în acord. Acolo unde va fi cazul. Asta fiindcă pe PMUD putem accesa finanţare europeană", a spus Boc.

Potrivit Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, pe axa destinată polilor de creștere, sunt disponibili 183 de milioane de euro care pot fi accesați până în 2020, din care 150 de milioane de euro sunt alocări pentru proiectele de mobilitate urbană, iar Clujului îi revin 45 de milioane de euro din care 85% pot fi accesați pe mobilitate.

Amintim cĂ centura de ocolire pe partea de sud a municipiului Cluj-Napoca a fost inclusă în Master Planul General de Transport şi va fi finanţată cu sprijinul Guvernului României: 153 de milioane de euro. O parte din lucrări ar urma să fie finalizate cel mai devreme în 2020.