Planificarea Floreştiului în 1980: loc de joacă şi grădină între blocuri, drumuri dimensionate, unităţi de învăţământ şi cultură

Claudiu Salanţă, arhitectul şef al judeţului, dezvăluie cum a fost planificată dezvoltarea zonei centrale a Floreştiului în 1980.

"- cu imobile de locuințe colective... care, cu toate că există prevedere expresă în lege de a fi redusă la minim distanţa dintre clădiri, au între ele un loc de joacă pentru copii sau o grădină de zarzavaturi
- cu o rețea de drumuri dimensionată corespunzător pentru a face faţă traficului... cu toate că se circula cu numere pare într-o zi și cu numere impare în cealaltă, iar gradul de motorizare era infim mai mic
- cu dotările necesare locuirii propuse... de învățământ (extindere școală cu opt clase, două laboratoare și bibliotecă, grădiniță cu 120 de locuri), de cultură (cămin cultural și bibliotecă), restaurant.

Toate acestea pentru o populație preconizată de 3.468 de locuitori. Azi, densitatea este cel puțin dublă. Ei nu au reușit asta! Și atunci nu pot să nu întreb: dacă pe profesioniștii din acea perioadă îi obligau să obțină cea mai mica distanţă între clădiri, densitatea maximă de locuitori și totuși nu au reușit sa ajungă la densităţile din prezent (și să nu uitam că atunci erau mijloace de "convingere"), ce îi îndeamnă pe profesioniștii de azi sa pună construcțiile în asa fel încât sa fie aproape balcon în balcon?

De gândirea dotărilor publice și infrastructurii de drumuri și utilități nu întreb", a scris acesta, pe pagina sa de Facebook. Comuna Florești a înregistrat în ultimii 20 de ani o creștere uriașă a populației, de aproape șapte ori.

Dacă în anul 2000 trăiau aici 6.400 de persoane, acum sunt peste 45.000. Mulți dintre noii locuitori lucrează, de fapt, în Cluj-Napoca, dar au venit în Florești pentru că aici locuințele erau mai ieftine. Din acest motiv, localitatea este numită și „dormitorul” Clujului.

Comenteaza