"Pentru a deveni capitală culturală nu e suficient să cosmetizăm clădirile"

Conceptul diversităţii, al multiculturalismului trebuie impregnat foarte bine în conştiinţa clujenilor. Nu putem râvni la statutul de capitală culturală europeană, dacă oamenii nu vor avea o deschidere totală spre cultură, spre valorile oraşului, este de părere viceprimarul Anna Horvath. În acest demers al conştientizării şi al educării, trebuie reunite toate resursele entităţilor administrativ-sociale, culturale şi universitare. Administraţia locală are sarcina de a construi o nouă relaţia cu toate aceste instituţii. Un prim pas în direcţia aceasta constă în elaborarea unei strategii care să prioritizeze acţiunile şi evenimentele culturale desfăşurate în Cluj-Napoca.

Spre finele anului 2015, Clujul va afla, oficial, cu cine intră în competiţie pentru titlul de capitală culturală europeană, acordat în anul 2021. Iniţial, se aprecia că România va putea intra în această competiţie în 2020 „Nu e rău că s-a amânat cu un an acordarea acestui titlu. Poate că e chiar un avantaj. Avem mai mult timp pentru pregătire, având în vedere că vor fi foarte multe de făcut", este de părere noul viceprimar al municipiului, Anna Horvath. Prezentă la REALITATEA FM Cluj, aceasta a explicat că sarcina municipiului nu va fi doar aceea de a împărţi nişte fonduri pentru diferite activităţi culturale, de a dezvolta infrastructura şi de a cosmetiza clădirile istorice. Un rol la fel de important îl va avea şi mobilizarea entităţilor social-culturale şi administrative în preschimbarea percepţiei şi a mentalităţii clujenilor.

„Conştientizarea implicaţiilor asumării unui astfel de statut presupune educarea populaţiei", consideră Horvath. Până în prezent, relaţia dintre administraţia locală şi entităţile culturale a fost una bazată strict pe probleme administrative. „A fost mai mult o relaţie ad-hoc, dacă vreţi. Adică se colabora pe problemele de actualitate pe care le ridica fiecare entitate. Or, lucrurile trebuie îmbunătăţite aici. E nevoie să avem în permanenţă în vedere marile instituţii de cultură ale Clujului. Desigur, acest lucru nu înseamnă că vom neglija celelalte organizaţii culturale mai mici, pentru că tocmai aceasta este ideea, să încurajăm diversitatea, să sprijinim evenimentele culturale de orice tip. Însă nu e firesc să pui în aceeaşi oală micile acţiuni culturale cu evenimentele de amploare, de prestigiu, care aduc notorietate Clujului. Normal ar fi să avem o strategie care să prioritizeze toate aceste evenimente, în funcţie de impactul pe care ele îl au asupra comunităţii. Aşa vom dovedi că suntem mai implicaţi în problemele cu care se confruntă aceste instituţii", a spus Horvath. Banii vor fi cheltuiţi eficient dacă există un plan de priorităţi. În prezent, formula standard privind alocarea fondurilor pe activităţi culturale preia toate cererile de finanţare la comun, fără o analiză solidă a evenimentelor.

Horvath spune că se impune realizarea unui nou plan de finanţare, cel mai probabil urmând a fi înfiinţată şi o comisie de specialitate, care să contribuie la prioritizarea evenimentelor de cultură. În privinţa rolului asociaţiei „Cluj, Capitală Culturală Europeană", aceasta va avea sarcina de a stimula absolut toţi partenerii în atragerea de finanţări şi în dezvoltarea unor programe care să educe publicul. „Toţi mebrii acestei asociaţii au posibilitatea de a-şi plia propriile proiecte pe strategia generală care va sta la baza demersului câştigării titlului de capitală culturală europeană", a spus Horvath. Ea nu exclude posibilitatea atragerii unui manager cultural, însă este de părere că şi o bună organizare internă ar fi de ajuns pentru ca municipiul Cluj-Napoca să câştige acest titlu în anul 2021.