Oraşul candidat la Capitală Culturală Europeană stă cu gunoaiele pe stradă

Noiembrie 2012. În Cluj-Napoca, oraş cu deziderate de Capitală Culturală Europeană, nu se mai ridică gunoaiele clujenilor pentru că firmele de salubritate care operează în municipiu nu mai au unde să-l depoziteze.

Oficiali de la Garda de Mediu au confirmat ca în prezent a fost sistată depozitarea gunoiul la Pata Rât, unde funcţiona o platformă temporară în acest sens, având că la vechea rampă s-a oprit acuncarea deşeurilor încă de acum doi ani. Primăria, în schimb, şi-a asumat rubrica NO COMMENT de pe Euro News. Edilul Emil Boc spune că nu sunt probleme, dar nici soluţii, pentru că acestea trebuie găsite de operatorii care ridică gunoiul.

Clujeni de pe strada Mehedinţi au sesizat în această dimineaţă că firmele de salubritate nu mai ridică gunoiul de la asociaţiile de locatari menţionând că este inadmisibil ca într-un oraş cum este Cluj-Napoca să se întâmple acest lucru. „Noi suntem o asociaţie mare cu 300 de locatari şi la noi deşeurile se ridică zilnic de firma Rosal. Am sunat peste tot şi ni s-a răspuns că nu există loc pentru depozitarea acestora în oraş, de aceea nu se mai poate ridica gunoiul", a semnalat Mihai Popescu.

Situaţia este una generalizată în oraş. În cartierul Gherogheni cetăţenii de la case şi-au scos în stradă pubelele pentru că era zi de ridicat gunoiul de către operatorul Brantner&Vereş, însă acestea au rămas în faţa caselor jumătate de zi. Cu toate acestea, oficialii Primăriei au pregătit un eveniment special pentru presă - prezentarea utilajelor de deszăpezire pentru iarna aceasta, pe platoul Sălii Sporturilor de către subsidiare ale aceloraşi două societăţi care se ocupă şi de ridicarea gunoaielor - Rosal şi Brantner.

Oficialii Primăriei au declarat cu această ocazie că: „o să căutăm soluţii, dar vă spune domnul primar când ajunge mai multe" - viceprimarul Gheroghe Şurubaru şi „nu sunt probleme" - edilul Emil Boc. Adică sunt dar ele întră în aria de competenţă a lui liderului Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu (care nu a făcut mai repede depozitul ecologic pentru deşeuri, proiect întârziat de pe vremea când forul judeţean era condus de PDL) dar şi a operatorilor de salubritatea din oraş în a căror responsabilitate intră ridicarea şi depozitarea deşeurilor. În schimb, primarul Emil Boc a făcut binecunoscuta baie de mulţime, ba chiar s-a întors pe jos la Primărie, printre oameni şi s-a oprit aproape de sediul de pe Moţilor să-şi cumpere şi un...covrig proletar. Trebuie menţionat că Boc conduce o primărie care în urmă cu doi ani se lăuda că a încheiat un contract de concesiune a salubrităţii menajere care va aduce doar lucruri bune pentru clujeni: preţuri mai mici, colectare selectivă, ridicarea gunoiul de timp. În 2012, în luna noiembrie, data de şase, acestea nu mai reprezintă o normalitatea pentru oraş şi conducătorul său care declară, cu nonşalanţă, că nu este în sarcina primăriei să rezolve probleme ridicatului gunoiului.

Reprezentanţii Gărzii de Mediu Cluj au confirmat pentru ZIUA de CLUJ că în urma unui control efectuat de comisari de la Bucureşti, în 2 noiembrie s-a sistat depozitarea deşeurilor pe platforma temporară de lângă Pata Rât. Depozitarea pe această platformă se poate face doar cu amendă şi dosar penal pentru administratorul rampei - Salprest, controlată de Eugen Vereş care deja a primit vineri o sancţiune de 30.000 de lei pentru că această platformă nu era autorizată de mediu. Salprest nu a putut face dovada proprietăţii terenurilor de stocare temporară.

Rampa temporară de deşeuri a Salprest Rampă SA a fost avizată în 19 iulie 2010 de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului, după ce înainte cu două zile de avizare, toţi operatorii de salubritate au fost nevoiţi să depoziteze gunoaiele la rampa din Huedin. Mai mult, în 2010 când s-au dat avizele de mediu pentru această platformă, aceasta a fost autorizată doar pentru un an de zile pentru că „fizic" doar atât suporta cantitatea totală de deşeuri care se adună din oraş. Mai mult, după autorizarea platformei de stocare, preţul de depozitare a deşeurilor în această zonă s-a dublat, de la 6 lei pe metru cub de deşeuri depozitate, la peste 12 lei pe metru cub.

Şeful Rosal Cluj, Sergiu Hossu, a declarat pentru ZIUA de CLUJ că în prezent gunoierele societăţii sunt pline cu deşeuri şi se aşteaptă o deblocare a situaţie. „Noi nu mai putem ridica gunoiul pentru că nu avem unde să-l depozităm. Dacă am merge în alt judeţ, am vorbi de costuri mai mari pe care nimeni nu şi le asumă. Cine va plăti transportul? Dacă vor plăti asociaţiile, noi le vom ridica deşeurile. Probleme este că nici Sălajul, nici Bistriţa nici Mureşul nu ne primesc să depozităm la ei. Singura soluţie e Aleşdul, dar repet, cine plăteşte costurile de transport?!", a afirmat oficialul Rosal.

Directorul Brantner, Eugen Vereş, cel care controlează şi societatea Salprest care are platforma temporară de stocare a deşeurilor spune că situaţia se va rezolva. „Vom depozita deşeuri la Pata Rât chiar cu riscul de amenzi şi dosar penal. Până în 15 decembrie trebuie să facem dovada proprietăţii terenurilor şi apoi vom primi avizele şi se vor putea depozita şi deşeurile menajere", a spus Vereş.

Asta nu înainte ca cineva să gireze pentru depozitarea deşeurilor pe platforma de stocare încă neautorizată. „Cei de la Bucureşti nu au ştiut care este situaţia de la Cluj şi au crezut că aici funcţionează vechea rampă. Am discutat cu prefectul judeţului şi am convenit cu acesta ca să se formeze o comisie formată din specialişti - de la Consiliul Judeţean, Primărie, Mediu, Autoritatea de Sănătate Publică. Aceasta va merge pe teren şi va vedea situaţia şi va lua o decizie care va fi transmisă comisarilor de la Bucureşti ca aceştia să fie informaţi că au luat o decizie în cunoştinţă de cauză. Această comisie ne va ajuta să rezolvăm problemele şi să instaurăm din nou o stare de normalitate. Cred că de mâine (astăzi - n.red.) s-ar putea debloca situaţia. Eu spun în continuare că se va strânge gunoiul şi îl vom depozita de Pata Rât pe platforma temporară", a spus Vereş.

Directorul Salprest nu a putut explica pentru ZIUA de CLUJ cum o comisie formată de prefect poate să ia o decizie care să „bată" un act de control întocmit de o istituţie în domeniu dar şi o decizie a acesteia.

Sursele ZIUA de CLUJ ne-au informat că, la Cluj-Napoca, deşeurile menajere s-au depozitat în aceşti ani pe vechea rampă, chiar dacă această activitate a fost interzisă încă din 2010, conform cu angajamentele asumate de ţara noastră în momentul aderării la UE. Aceasta deoarece platforma temporară de stocare nu este capacitată pentru întreaga cantitate de deşeuri care se strânge din oraş şi a fost folosită doar ca un paravan pentru ca în oraş să nu apară probleme.

Garda de Mediu: să se depoziteze în alt judeţ

Un comunicat de presă remis de Garda de Mediu CLuj explică situaţia creată la Cluj-Napoca. Decizia de sistare a depozitării deşeurilor vine după dispoziţia Comisariatului General al Gărzii Naţionale de Mediu din 29 octombrie, care dispune "sistarea activităţii de depozitare a deşeurilor pe Depozitul municipal Cluj-Napoca (depozit neconform) amplasat pe str. Pata Rât, f.n. Cluj-Napoca, începând cu data prezenţei decizii", respectiv din 29 octombrie. Garda de Mediu Cluj arată că dacă ar fi neglijat dispoziţia Comisiariatului General ar fi comis o infracţiune: "Conform OUG 195/2005 privind protecţia mediului, art.98 alin.4 pct.1 „continuarea activităţii după dispunerea încetării activitatii" constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani". "Menţionăm că de ani buni, instituţia noastră atenţionează factorii responsabili (Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean Cluj, Primăria şi Consiliul Local al mun. Cluj Napoca), asupra necesităţii deschiderii unei noi rampe judeţene, având în vedere că în prezent nici o rampă din judeţul Cluj nu-şi mai poate continuă activitatea. Termenele de închidere a depozitelor neconforme, au fost negociate şi asumate de România şi Uniunea Europeană", arată Garda de Mediu. În urmă cu trei săptămâni preşedintele Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu s-a întâlnit cu oficiali ai Gărzii Naţionale de Mediu, care au abordat perspectiva închiderii rampei de deşeuri în condiţiile în care aceasta nu corespunde normelor. În prezent, noua rampă - parte componenţa a Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor, după ani şi ani de studii şi dezbateri este încă într-un stadiu de realizare incipient şi deci nu poate prelua în acest moment deşeurile generate de judeţul Cluj. "În aceste condiţii precizăm că Autorităţile Publice Locale sunt responsabile pentru găsirea soluţiilor legale de depozitare a acestor deşeuri, până la finalizarea noii rampe ecologice", arată Garda de Mediu.

Consiliul Judeţean: depozitul ecologic a fost moştenit şi încercăm să-l finalizăm până în vara lui 2013

Termenul pentru finalizarea noii rampe ecologice a judeţului este aprilie 2012, proiectul de management al deşeurilor din oraş înregistrând întârzieri serioase. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Oleleu, spune că de vină ar fi Primăria Cluj-Napoca. "Investiţia trebuia să se finalizeze conform contractului în această primăvară, din păcate nu s-a finalizat din cauză că procedura de achiziţie a fost greoaie, iar constructorul nu şi-a respectat termenele. În momentul de faţă avem un grafic modificat al lucrărilor şi sperăm că, şi cu o întârziere de o lună, se va deschide în iunie sau iulie 2013". Nici forul judeţean nu are o soluţie pentru gunoaiele clujenilor. "Deocamdată un avem o soluţie concretă. Primăria nu a rezolvat problema juridică a terenului. Judeţul Cluj este în această situaţie chiar dacă avem documentaţia la Agenţia de Mediu pentru autorizarea depozitului temporar, nu există documente care să ateste cine este proprietar pe terenul respectiv", a conchis Oleleu.