Foto O școală din Cluj-Napoca și-a deschis porțile pentru ca locuitorii orașului să poată face mișcare. De 14 ani există o lege locală, care obligă la acest lucru

O școală din Cluj-Napoca și-a deschis porțile pentru ca locuitorii orașului să poată face mișcare. De 14 ani există o lege locală, care obligă la acest lucru
O școală din Cluj-Napoca și-a deschis porțile pentru ca locuitorii orașului să poată face mișcare. De 14 ani există o lege locală, care obligă la aces
O școală din Cluj-Napoca și-a deschis porțile pentru ca locuitorii orașului să poată face mișcare. De 14 ani există o lege locală, care obligă la aces
O școală din Cluj-Napoca și-a deschis porțile pentru ca locuitorii orașului să poată face mișcare. De 14 ani există o lege locală, care obligă la aces
O școală din Cluj-Napoca și-a deschis porțile pentru ca locuitorii orașului să poată face mișcare. De 14 ani există o lege locală, care obligă la aces
O școală din Cluj-Napoca și-a deschis porțile pentru ca locuitorii orașului să poată face mișcare. De 14 ani există o lege locală, care obligă la aces

Școala Gimnazială Liviu Rebreanu din Mănăștur și-a deschis porțile pentru toți clujenii. ''Ieri am numărat 25 de persoane în ora în care am făcut mișcare cu copiii mei''. 

"Am redeschis curtea școlii la Liviu Rebreanu. În urmă cu cateva săptămâni am postat pe grupuri clujene că sunt închise, in ciuda HCL-ului care le menține deschise. După ce știrea a fost preluată în media locală și după discuții la școală, a fost afișat la poartă un regulament de utilizare a curții, poarta e deschisă, nu trebuie sa mergi să ceri cheia de undeva, copiii și părinții au început să vină pe măsură ce ce se încălzește vremea. Inele de baschet au fost reparate.

Ieri am numărat 25 de persoane în ora în care am făcut mișcare cu copiii mei. Unii se dădeau cu bita, altii cu trotineta, se juca baschet si fotbal, părinții povesteau. Am jucat prima oară badminton cu Matei, iar cu Timotei am stabilit să învețe aici să se dea cu bicicleta pentru că avem spațiu, așa cum fratele lui mai mare a învățat sa se dea, tot in curtea școlii, in urmă cu 5 ani, când curțile nu erau neapărat deschise, dar se țineau alegerile europarlamentare. Am jucat si ping-pong ca sa testez noile mese instalate în curți, idee foarte bună! Am mai alergat cu amândoi.

Curțile sunt însă gri, ar merita înverzite, anveloparea să fie peste tot peste beton. Înzestrarea cu mobilier urban de calitate și locuri noi de joacă pentru toate vârstele e necesară, astfel încât să devină centre comunitare. După cum vedeți mai jos, în altă imagine, altă curte de școală din Mănăștur e cu pietriș pe jos, periculos pentru copii la fotbal. Inelele de baschet au fost date jos la panouri pe motiv că ar deranja vecinii. În centru, probabil la cel mai prestigios liceu din Cluj, la Emil Racoviță, curtea e de beton, cu suprafețe inclinate spre canalizare, ceea ce e problematic când faci sport, cu coșuri de gunoi pe terenul de sport, neprimitoare pentru mișcare.

Situația e similară peste tot in țară. In loc sa ii incurajam pe copii sau rezidenți sa vina la miscare ca sa fie țara asta mai sănătoasă, fie mentinem curtile inchise, mai bine de trei sferturi ca in Cluj, fie sunt neprimitoare din cauza infrastructurii învechite de decenii bune. Costurile de a le echipa corespunzător însă sunt mult mai mici decât costurile de sănătate ulterioare dacă nu avem grijă de prevenție.

La nivel de Cluj, mi-ar plăcea ca nu doar scolile de cartier sa fie deschise, ci și cele din centru, mai ales că pe recent pietonalizatele străzi Kogălniceanu și Universității am numarat sase curți inchise care pot fi deschide pentru miscare nu doar la evenimente, ci si după-amiaza, in weekend, în vacanță ca sa avem unul dintre cele mai vii centre din țară, bun de venit nu doar pentru cultura, consum de cafenea, ci și pentru mișcare, mai ales că in unele weekenduri poți închide și Piata Unirii si să ai circuite pietonale pe câțiva km, inclusiv cu mișcare pe infrastructura sportivă existenta în curți de scoli si care se poate îmbunătăți și prin investiții prilejuite de deschiderea lor. Pe scurt, reclamați-va si voi dreptul la un oraș sănătos, se poate!'', a scris activistul Adrian Dohotaru, pe Facebook. 

În 2021, societatea civilă cerea prim-ministrului Cîțu și guvernului, dar și președintelui Asociației Municipiilor din România, Emil Boc, să deschidă curtea școlii pentru ca elevii și rezidenții să aibă posibilitatea de a face mișcare.

''La Cluj, am făcut un experiment și am găsit doar 2 curți de școli deschise din zece vizitate într-o după-amiază. Asta în condițiile în care există un HCL care deschide curțile școlilor în vacanțe și după cursuri, dar care nu e respectat de directorii de școli și nici nu e adus la cunoștința elevilor și părinților'', se arăta într-un comunicat de presă.

Ulterior, primarul Emil Boc a cerut public directorilor de şcoală să deschideă curţile instituţiilor de învăţământ pe perioada verii, aşa cum spune HCL-ul aprobat în urmă cu 14 ani. De asemnea, edilul cerea şefilor ISJ ca, la evaluarea directorilor din toamnă, să-i demită pe cei ce nu respectă acest lucru.  "Voi avea o listă a ruşinii cu directorii care nu deschid curţile şcolilor, cu probe. Să se ştie cine joacă cu comunitate şi cine împotriva ei. Sunt plătiţi din bani publici", a punctat Boc. Edilul declara şi în anii trecuţi, însă fără succes, că directorii de școli care nu vor respecta Hotărârea de Consiliu Local vor fi demiși.

Amintim că, în  anul 2009, a fost adoptată o Hotărâre de Consiliu Local în care scrie negru pe alb că elevii trebuie să aibă acces la terenurile de sport din școli și pe timpul vacanțelor și după orele de curs. Nici în prezent, nici Primăria Cluj-Napoca și nici Inspectoratul Școlar Județean Cluj nu au reușit să se impună în fața directorilor de școli pentru a permite accesul elevilor în curtea școlii și după ore și în timpul vacanțelor

Comenteaza